Înfrângerea lui Victor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria a lovit indirect, dar foarte puternic, în planurile „suveraniștilor” moldoveni de a „ieși în lume” și a stabili relații cu mișcarea „suveranistă” europeană.
Seismul electoral de duminica trecută, cu epicentrul în Ungaria, a zguduit Europa și a reverberat dincolo de ocean, în SUA.
În al cincilea an de război, un brav general de pe Bâc visează să tranșeze, împreună cu Putin, teritoriul Ucrainei. E un general aflat demult în retragere, octogenar, dar foarte activ, sârguincios, postând și redistribuind zilnic în rețeaua socială diferite texte, filmulețe, ale căror mesaje nu coincid uneori cu așteptările pe care le avem de la o persoană cunoscută în societate ca om rezonabil, decent, normal.
La scurt timp după Forumul de la Davos, a avut loc o nouă întrunire a elitei politice globale pe o altă platformă, neoficială – Conferința de securitate de la Munchen. Această reuniune urma să consemneze începutul schimbării ordinii internaționale, căruia i s-a dat start la Davos, dar și să testeze încă o dată relația transatlantică, una foarte complicată în ultimul an. Subiectului războiului din Ucraina i s-a atribuit un rol important în cadrul discuțiilor conferinței, dar nu central cum s-a întțmplat în anii precedenți. În acest an relațiile dintre SUA și Europa și viitorul Uniunii Europene la nivel global au dominat agenda conferinței.
Mare agitație și derută în tabăra „suveraniștilor” locali, după întâlnirea lui Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, cu președinta Maia Sandu, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
E ciudat să vezi reacții similare din partea lui Dodon și a unor foști unioniști din mass-media lui Plahotniuc la așa-zisul „plan de pace” din 28 de puncte, atribuit lui Trump.
Strategia privind relațiile cu Rusia în contextul integrării europene și al intențiilor lui Putin, clar exprimate, și prin vorbe, și prin fapte, de refacere a imperiului rus, este cât se poate de simplă: se mențin toate legăturile ce nu împiedică procesul de aderare la UE și se reacționează la niște situații și probleme concrete.
Cum va fi lumea de mâine, se hotărăște azi în Ucraina, Europa, SUA. Ceea ce se va decide în privința Ucrainei va determina pentru mulți ani și destinul Republicii Moldova.
Patimi politice peste linia Prutului: după ce au blamat-o pe Maia Sandu că ar fi influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din „țara vecină”, atunci când a spus cui îi va da votul său la 4 mai, a venit rândul lui Nicușor Dan, căruia pretinșii „suveraniști” de pe ambele maluri i-au sărit în cap pentru că ar neglija „prioritățile” din propria țară de dragul Maiei Sandu care luptă să-și păstreze puterea în Republica Moldova.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.