Transnistria, un cap de pod al armatei ruse izolat între Ucraina și Moldova, e în centrul unei îndelungate campanii de dezinformare a Moscovei, care tot prorocește un război în regiunea separatistă. Ucraina e direct interesată ca Transnistria să revină în subordinea Moldovei, dar nu consideră că regiunea reprezintă o amenințare militară majoră, care să justifice o ofensivă.
Propaganda rusă acuză Occidentul că vrea să invadeze Transnistria, dar regiunea e vizată de planurile militare ale Moscovei, care poartă și un război hibrid împotriva Moldovei
Încă de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, una din temele folosite frecvent de propaganda (pro)rusă a fost cea privind iminența unui război în Transnistria – care, potrivit diferitelor narațiuni false demontate de-a lungul timpului de Veridica, ar fi trebuit să fie atacată, în complicitate cu guvernul de la Chișinău, ba de România, ba de puteri NATO, ba de Ucraina, ba de o uriașă armată imaginară de un milion de rezerviști moldoveni.
Propaganda rusă nu a adus vreodată o probă care să susțină vreunul din scenariile legate de atacarea Transnistriei, în schimb e destul de clar că Moscova are în vizor regiunea separatistă (dar și Republica Moldova în ansamblul său) de când a atacat Ucraina. La începutul războiului au apărut imagini în care liderul belarus, Alexander Lukașenko, studia o hartă militară rusească pe care se vedea clar că una din direcțiile de atac ducea către Transnistria. În aprilie 2022, generalul-maior rus Ruslan Minnakaev dezvăluia că armata rusă caută să ajungă până în Transnistria, iar la puțin timp după aceea au avut loc incidente bizare de securitate la Tiraspol care ar fi putut fi și o operațiune de tip false flag.
Moscova încă are militari în Transnistria, împărțiți în două contingente – o parte sunt în așa-numita forță de menținere a păcii, iar restul păzesc depozitul de muniție de la Cobasna, care a aparținut fostei Armata a 14-a și pe care Rusia ar fi trebuit – conform propriilor promisiuni – să îl golească demult. Lor li s-ar putea adăuga unități ale separatiștilor transnistreni.
Prezența militară rusă din Transnistria este însă doar o umbră a ceea ce era cândva Armata a 14-a, așa că riscul ca forțele Moscovei să deschidă un nou front în Ucraina, lângă regiunea Odesa, este cvasi-inexistent momentan, mai ales că enclava este izolată și ar fi practic imposibil de aprovizionat în cadrul unui conflict. Pericolul cel mai mare care ar putea veni pentru Ucraina e legat de posibile acțiuni de sabotaj de la granița cu regiunea separatistă, sau de o potențială destabilizare a Moldovei, care în prezent este o susținătoare a Kievului; de altfel, țara e ținta unui război hibrid al Rusiei care a recurs la un arsenal ce include dezinformare, sprijinirea opoziției, eforturi de influențare a rezultatului alegerilor prin cumpărarea de voturi și chiar planuri de preluare a puterii prin forță.
Ucraina, direct interesată ca Transnistria să revină sub autoritatea Chișinăului
În mod oficial, Ucraina a recunoscut întotdeauna integritatea teritorială a Moldovei. În perioada pre-Euromaidan însă, această recunoaștere oficială nu a împiedicat Kievul să tolereze și chiar să încurajeze relații economice și logistice strânse cu Transnistria. Din februarie 2022, Ucraina a închis toate granițele sale cu regiunea separatistă din motive de securitate.
Din când în când, ideea unei intervenții militare a Ucrainei în Transnistria a fost adusă în discuție, inclusiv de parlamentari moldoveni. Președintele Zelensky a dat asogirări că Ucraina nu va trimite trupe în Transnistria fără acordul Chișinăului. Nu a existat nicio opinie generală care ar favoriza o implicare a Ucrainei în Transnistria menită să forțeze reintegrarea de facto a regiunii sub administrația Chișinăului, deși acest lucru ar fi în interesul Ucrainei din mai multe motive.
„Cel mai favorabil scenariu pentru Ucraina ar fi, desigur, restabilirea deplină a autorității juridice a Moldovei asupra Transnistriei. Cu atât mai mult cu cât Transnistria este în prezent o zonă de blocaj pentru armata ucraineană, care este nevoită să controleze zona de frontieră pentru a evita riscul unei invazii din acest teritoriu. La rândul lor, aceste forțe și mijloace ar putea fi concentrate pe o altă zonă, mai importantă, a frontului”, spune Alexander Kovalenko, analist militar și politic într-un interviu pentru Veridica.
„Subliniez, reconcilierea trebuie să fie pașnică. Așa, ea ar fi o înfrângere semnificativă a influenței ruse într-o regiune unde Rusia a investit mult pentru destabilizare și pentru menținerea controlului asupra politicii interne și externe a Moldovei. Ar fi o altă înfrângere vizibilă și umilitoare a ambiției geopolitice a Kremlinului iar asta e în interesul clar al Ucrainei” e de părere Oleksiy Melnyk, șeful programelor de securitate internațională și politică externă la Centrul Razumkov. Vorbind în exclusivitate pentru Veridica, acesta a subliniat că Ucraina ia în calcul toate scenariile posibile. Toate indiciile arată că Ucraina e pregătită să se implice militar, la cererea Moldovei, în cazul unei escaladări reale în Transnistria. În cazul acesta, Ucraina ar putea deveni țara care, nefiind limitată de statutul NATO sau de alte constrângeri birocratice, ar sprijini soluționarea problemei integrității teritoriale și a controlului juridic.
Depozitul de muniție de la Cobasna – o „bombă cu ceas” care amenință întreaga regiune
Scenariul acesta e de departe unul indezirabil. În ciuda dezinformării rusești despre care Veridica a scris anterior, realitatea e că încălzirea unui conflict în Transnistria nu ar fi nici în interesul Ucrainei, nici al Moldovei și nici al Occidentului colectiv. De aceeași părere e și Kovalenko: „Pierderea controlului asupra Transnistriei ar putea determina Rusia să activeze scenarii negative în această regiune, până la încercarea de schimbare forțată a puterii la Chișinău. Acest lucru nu va lăsa autorităților legale din Moldova altă opțiune decât să răspundă cu acțiuni în forță împotriva separatiștilor.” Rusia, ca orice adversar al Republicii Moldova de altfel, ar avea un as în mânecă pe care l-ar putea folosi; depozitul de muniție de la Cobasna.
Melnyk, care a servit în cadrul Forțelor Aeriene Sovietice și ulterior Forțele Aeriene Ucrainene crede că cel mai mare avantaj al depozitului nu stă propriu-zis în potențialul de utilizare al armelor de către ruși sau separatiștii transnistriei, ci în gradul ridicat de risc pe care îl prezintă pentru întreaga regiune și inclusiv pentru Ucraina. „Știu ce se întâmpla acolo cu acel depozit. Pur și simplu, vagoanele cu muniție erau descarcate în mijlocul pădurii, pe teritoriul depozitului. Nu era administrat corespunzător, armele nu erau acoperite, stăteau pur și simplu sub cerul liber. Astfel de depozite sunt periculoase pentru că pot apărea incidente acolo fără implicarea umană din cauza proceselor chimice care au loc sub soare și ploaie”. Depozitul de la Cobasna rămâne astfel unul dintre cele mai mari pericole de la granița cu Ucraina, spune Melnyk. „E ca o bombă cu ceas. Sunt 20 de mii de tone de muniție acolo, e comparabil cu Hiroshima și Nagasaki.”
Citește articolul integral pe Veridica.ro.
