Sfaturile pentru Evghenia Guțul despre cum să iasă mai repede din închisoare, disputele privind modificările aduse Statutului Găgăuziei și o incursiune istorică despre modul în care URSS a pregătit anexarea Basarabiei în perioada interbelică 1920-1940, sunt temele care au fost discutate în mass-media găgăuză.
O decizie controversată a Adunării Populare de la Comrat
Pe portalul LAF.md a apărut un material analitic despre ultima decizie a Adunării Populare a Găgăuziei (APG), care va duce la anularea unei serii de amendamente la Statutul Găgăuziei (constituția regiunii autonome găgăuze – n.r.). Astfel, pe 13 februarie, deputații APG au admis cererea comitetului executiv de anulare a amendamentelor la Statutul regiunii autonome.
Acestea se refereau la data alegerilor Adunării Populare, durata mandatului și parametrii de funcționare ai parlamentului local găgăuz.
„Se creează impresia că, prin anularea amendamentelor, se încearcă legalizarea faptului că aceștia au depășit mandatul și păstrarea dreptului de a adopta legi în condiții de legitimitate discutabilă. Chiar dacă din punct de vedere juridic acest lucru este corect, semnalul politic este interpretat exact în acest fel”, au remarcat autorii articolului.
Anularea amendamentelor la Statutul Găgăuziei va avea un impact direct asupra statutului actualului corp parlamentar. Astfel, în noua versiune a Statutului se specifica că mandatul deputaților expiră imediat după împlinirea a patru ani de la data alegerii lor.
Anularea acestui amendament înseamnă prelungirea mandatului deputaților.
„Când o instituție funcționează la limita termenului și apoi modifică normele care reglementează acest termen, încrederea va scădea inevitabil. Chiar dacă totul este formalizat din punct de vedere juridic, logica politică este percepută altfel: mai întâi s-a încercat modificarea regulilor, apoi s-au anulat modificările pentru a păstra controlul asupra procesului”, se arată în material.
O incursiune istorică în modul în care URSS a pregătit anexarea Basarabiei în perioada interbelică
Pe portalul Nokta.md a apărut un nou podcast cu istoricul Octavian Țîcu despre viața în Basarabia în perioada interbelică și despre modul în care URSS a pregătit anexarea Basarabiei.
Țîcu a menționat că în perioada interbelică viața în Basarabia nu era ușoară.
„De ce era atât de greu să trăiești în Basarabia în perioada interbelică? Era o poveste aparte, o situație specială, pentru că în Basarabia era stare de război. Și de ce era stare de război și de ce era greu să guvernezi? Pentru că era vorba de activități subversive ale propagandei sovietice, invazii militare și ceea ce noi numim sabotaje. Starea de urgență pe teritoriul Basarabiei a fost în vigoare până în 1932. În acel an, Uniunea Sovietică, înțelegând că Adolf Hitler vine la putere, s-a calmat și a încercat să se integreze în sistemul european de securitate. Ei [conducerea sovietică] se temeau de Hitler și încercau să folosească Liga Națiunilor. URSS a intrat în Liga Națiunilor [în 1934] pentru a se proteja într-un fel de un posibil atac din partea Germaniei", a povestit istoricul.
El a adăugat că, în tot acest timp, Basarabia a fost constant sub presiunea URSS. Acest lucru s-a făcut prin diverse acțiuni de sabotaj și distribuirea de materiale de propagandă care îndemnau la rezistență împotriva autorităților române.
În Basarabia erau și dintre cei care așteptau revenirea dominației rusești pe aceste meleaguri.
„La lichidarea unei serii de instituții economice rusești, Siguranța română a descoperit în vara anului 1918 corespondența dintre Poklevski și băncile rusești din Chișinău. Aceștia vorbeau despre faptul că băncile rusești plăteau bani funcționarilor, avocaților, procurorilor, magistraților – pentru a submina administrația română din Basarabia. Fondurile erau destinate, în special, împiedicării oamenilor să depună jurământul de credință față de regele României și să aștepte revenirea Rusiei. De fapt, era vorba despre „așteptătorii” din acea vreme – printre ei se afla chiar și șeful tribunalului care își ținea ședințele în clădirea unde astăzi se află Căile Ferate din Moldova”, a povestit Țîcu.
Evgheniei Guțul i se recomandă să coopereze cu organele de anchetă
Pe canalul de televiziune NTS a fost difuzat un interviu cu Serghei Cernev, șeful biroului Cancelariei de Stat din Comrat. Unul dintre subiectele abordate a fost videoclipul cu apelul fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov. În decembrie, el a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar privind deturnarea de fonduri și abuz în serviciu. De atunci, Konstantinov este dat în urmărire generală.
„Din videoclip se vede că Konstantinov nu arată bine. Oricât ar fugi, tot va fi prins la un moment dat. Vedeți câți foști lideri de rang înalt sunt judecați. Legea a început să funcționeze încet pe teritoriul nostru. Cred că va fi găsit în curând”, a remarcat Cernev.
În opinia sa, dacă șefa Găgăuziei, Evghenia Guțul, care se află în închisoare pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor, ar fi spus cine sunt organizatorii acestei scheme, atunci nu ar fi ajuns la închisoare.
„Ea era doar un simplu cărăuș, un curier care transporta banii. Dar, din cauza unei serii de circumstanțe, ea și-a asumat toată vina. Desigur, îmi pare rău pentru ea, ca mamă a unor copii minori. Îmi imaginez starea în care se află. Sfatul meu pentru ea, dacă mă aude, este să coopereze cu anchetatorii, iar în curând se vor împlini 35 de ani de la înființarea Moldovei și președintele ar putea acorda amnistie”, a adăugat șeful biroului Cancelariei de Stat din Comrat.
