Întrebări referitoare la prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei, motivele pentru care în Ceadîr-Lunga este verificată legalitatea utilizării pamântului pentru construcția unui complex industrial și propunerile comentatorilor politici privind modalitățile prin care statul ar putea face economii în contextul lipsei de fonduri pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, - iată subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Sirkeli a criticat prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei
Pe portalul Nokta.md a apărut un nou episod din Nokta Live, în care jurnalistul Mihail Sirkeli a analizat prelegerea istoricului rus Tamara Eidelman „Istoria completă a Moldovei. Între Rusia, România și Occident”. În opinia lui Sirkeli, aceasta reproduce o serie întreagă de narațiuni propagandistice sovietice și rusești — în primul rând în relatarea despre Basarabia interbelică și războiul de pe Nistru.
„Am fost șocat de numărul mare de clișee sovietice și narațiuni propagandistice cuprinse acolo” — a spus Sirkeli.
În particular, el nu a fost de acord cu modul în care Eidelman prezintă istoria etnică a teritoriului Moldovei contemporane. În opinia lui Sirkeli, prin prelegere se transmite ideea caracterului multinațional al regiunii, din care rezultă lipsa legăturii sale istorice cu România.
Un alt aspect controversat se referă la evenimentele din 1918. Sirkeli consideră că versiunea prezentată de Eidelman cu privire la apariția armatei române în Basarabia este incorectă. El susține că trupele au venit la invitația Sfatului Țării, pe fondul anarhiei și al amenințării din partea bolșevicilor, și, de asemenea, nu este de acord cu îndoielile lui Eidelman cu privire la legitimitatea Sfatului Țării în sine.
Sirkeli critică, de asemenea, prezentarea perioadei interbelice, inclusiv tezele privind restrângerea drepturilor locuitorilor din Basarabia și politica lingvistică a României Regale. În opinia sa, în prelegere nu se vorbește suficient despre dezvoltarea administrației locale, a învățământului și a reformei funciare din acea perioadă.
În Ceadîr-Lunga este verificată utilizarea a peste 82.000 de metri cubi de pământ
Publicația LAF.md a relatat despre verificarea legalității utilizării pământului în cadrul construcției unui amplasament industrial la periferia localității Ceadîr-Lunga. Motivul a fost o sesizare a consilierului municipal Anna Mihalciuc, în urma căreia Inspecția pentru Protecția Mediului din Găgăuzia a efectuat o verificare neprogramată.
Într-un răspuns provizoriu din 17 august, inspecția a informat că pentru nivelarea terenului au fost utilizați 82 230 de metri cubi de pământ argilos. Totuși, potrivit datelor instituției, nu au fost obținute de la Agenția pentru Protecția Mediului documente de autorizare pentru prelevarea resurselor naturale. Inspecția continuă, iar LAF așteaptă decizia finală a inspecției la începutul lunii septembrie.
În același timp, primarul din Ceadîr-Lunga, Anatolie Topal, a declarat că primăria nu a eliberat autorizații pentru extragere, iar pământul, potrivit acestuia, nu a fost vândut, ci utilizat pentru nivelarea terenului industrial.
Consiliul municipal a recunoscut necesitatea recultivării terenului, iar primăria a fost însărcinată să inspecteze zona și să pregătească documentația. Cu toate acestea, nu au fost stabilite încă nici costul lucrărilor de refacere, nici sursa de finanțare a acestora. În bugetul municipal nu sunt prevăzute fonduri pentru aceste scopuri. „Această groapă trebuie acoperită și trebuie efectuată recultivarea”, a declarat Topal.
LAF a analizat, de asemenea, istoricul proiectului în sine. Termenul de finalizare a construcției a fost amânat oficial de două ori: mai întâi până la sfârșitul lunii decembrie 2025, apoi până la 30 aprilie 2026. O altă prelungire până la sfârșitul anului 2026 se referă deja la valabilitatea juridică a contractului și la obligațiile de garanție. După predare, clădirea ar trebui să devină parte a incubatorului de afaceri din Ceadîr-Lunga, ale cărui spații vor putea fi închiriate companiilor private.
Țăranu: Salariile mari ale tinerilor consilieri nu sunt o cerință a Uniunii Europene
În cadrul emisiunii „Bolșaia igra” (Marele joc – n.a.) de la postul de televiziune GRT, comentatorii politici Anatolie Țăranu și Zurab Todua au discutat despre deficitul bugetar, amânarea majorării salariilor angajaților din sectorul public, cheltuielile statului și scandalurile legate de tinerii consilieri ai miniștrilor.
Țărănu consideră că una dintre posibilitățile de economisire a banilor publici ar putea fi reducerea aparatului de stat. În același timp, el a subliniat că integrarea europeană necesită într-adevăr resurse administrative pentru îndeplinirea condițiilor UE, însă, în opinia sa, acest lucru nu poate fi folosit pentru a justifica orice decizie privind personalul.
„Când mi se spune că niște tineri de 19 ani sunt consilieri ai miniștrilor și primesc salarii exorbitante, îmi pare rău, dar aceasta nu este o cerință a Uniunii Europene, ci mai degrabă dimpotrivă”, a declarat Țăranu.
El a menționat, de asemenea, ca fiind o problemă faptul că integrarea europeană a Moldovei, în opinia sa, a ajuns să fie asociată cu o singură forță politică. „Integrarea europeană nu poate fi treaba unui singur partid politic”, a spus Țăranu, calificând această legătură drept o amenințare la adresa opțiunii europene a țării.
Zurab Todua, la rândul său, consideră că statul ar trebui să caute resurse în interiorul țării și să revizuiască cheltuielile care nu sunt de primă importanță. El a propus analizarea cheltuielilor legate de deplasările de serviciu și a altor posturi bugetare, pentru a arăta societății exact în ce domenii este dispus guvernul să facă economii.
„S-a pus capăt unui anumit număr de deplasări, s-a renunțat la un anumit număr de proiecte inutile sau, în orice caz, care nu sunt de primă importanță”, a dat Todua un exemplu de decizii care, în opinia sa, ar putea convinge cetățenii că autoritățile încearcă cu adevărat să reducă cheltuielile.
La finalul emisiunii, Todua a criticat, de asemenea, o eventuală creștere a sarcinii fiscale. În opinia sa, guvernul ar trebui să ia în considerare și o abordare inversă — reducerea impozitelor, care ar putea stimula o parte a mediului de afaceri să iasă din economia subterană. „Deocamdată, guvernul alege calea cea mai ușoară — pur și simplu să majoreze impozitele”, a declarat el.
