Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Discuții privind o posibilă boicotare a alegerilor din Găgăuzia
Unii politicieni din Găgăuzia amenință Chișinăul cu boicotarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), în cazul în care acestea se vor desfășura conform regulilor aprobate de Comisia Electorală Centrală a Moldovei. Deputatul APG Nicolai Dudoglo este convins că, în această situație, boicotul nu reprezintă o soluție. El a declarat acest lucru în cadrul emisiunii LIFE on LAF.
„Suntem îndemnați din nou la boicot – să continuăm, să protestăm. Dar ce urmează apoi? Decizia Curții Constituționale n-o va mai anula nimeni. Iar cei care vor să boicoteze pur și simplu nu vor participa la alegeri, dar nici nu vor ajunge în următoarea Adunare Populară. Asta-i tot. Alegerile vor avea loc oricum, vor fi legale, și deputații vor fi aleși oricum”, a subliniat Dudoglo.
Deputatul a reamintit că mandatul actualei Adunări Naționale a încetat încă din noiembrie 2025, iar întârzierea procesului electoral nu face decât să agraveze vidul juridic.
„Astăzi suntem deputați nelegitimi și trebuie să recunoaștem acest lucru. Trebuie să organizăm alegerile cât mai repede, pentru ca la putere să ajungă reprezentanți legitimi, care să aibă puteri depline, în locul celor de acum care doar mimează lupta politică”, a comentat deputatul APG.
Dudoglo este convins că, în urma deciziei Curții Constituționale, posibilitățile juridice ale autonomiei s-au redus semnificativ. Deputații APG și-au pierdut atribuțiile în ceea ce privește aprobarea componenței CEC din Găgăuzia. În aceste condiții, regiunea își poate recăpăta capacitatea decizională doar prin alegerea unor noi reprezentanți. Aceștia trebuie să fie capabili să poarte cu autoritățile centrale un dialog întemeiat pe lege, și nu pe limbajul ultimatumurilor.
Cum s-a schimbat în decurs de o zi opinia președintelui APG, Valentin Gaidarji
În cadrul unei noi ediții a emisiunii de autor Nokta Live, jurnalistul Mihail Sirkeli a discutat despre reacția lui Valentin Gaidarji la întâlnirea deputaților APG cu președinta Maia Sandu. Întâlnirea a avut loc pe 20 iulie. La început, Gaidarji a evaluat-o pozitiv. Cu toate acestea, o zi mai târziu, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de alți doi deputați APG, Grigorie Dulgher și Nicolae Raia, Gaidarji a afirmat exact contrariul.
„Acest comportament amintește pentru a nu știu câta oară de o dedublare a personalității, deoarece despre dialog vorbesc oameni care, cu puțin timp în urmă, au votat pentru retragerea deputaților APG din grupul de lucru al Parlamentului Republicii Moldova și al Adunării Populare din Găgăuzia. Aceiași oameni au zădărnicit adoptarea unei soluții de compromis privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară, care fusese convenită la Chișinău, la Președinție, cu participarea deputaților din Parlament, a deputaților din Adunarea Populară și a reprezentanților CEC din Moldova”, a subliniat Sirkeli.
Separat, jurnalistul a făcut referire la teza repetată frecvent de autoritățile găgăuze, potrivit căreia acestea sunt pregătite pentru un dialog cu Chișinăul. Sirkeli consideră că cei care vorbesc acum despre dialog și-au manifestat în repetate rânduri lipsa de respect față de conducerea Republicii Moldova.
„Dacă ne amintim de toate vizitele președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în Găgăuzia, cu rare excepții, toate au fost însoțite de încercări de a o umili pe președintă, inclusiv din partea deputaților Adunării Populare, printre care și cei care au participat la această conferință de presă. Și aici mă întreb: ce înseamnă dialogul în viziunea lor? În mod normal, dialogul înseamnă ca părțile să se asculte reciproc, să încerce să găsească o soluție comună, nu să jignească cealaltă parte. Dacă o parte încearcă să jignească, să umilească sau să înșele cealaltă parte – acesta nu este un dialog”, a precizat Sirkeli.
Interviu cu fostul președinte al Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase
Canalul public GRT a difuzat un interviu cu fostul președinte al Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase. Tema principală a emisiunii a fost hotărârea Curții Constituționale (CC) privind anumite competențe ale Găgăuziei. Conform hotărârii judecătorilor, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și-a pierdut dreptul de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. De asemenea, au fost declarate ilegale articolele în temeiul cărora Comitetul Executiv și Adunarea Populară a Găgăuziei propuneau și aprobau numirile în funcțiile de șef al Direcției de Poliție a Găgăuziei, șef al Serviciului de Informații și Securitate al Găgăuziei și șef al Direcției de Justiție a Găgăuziei.
Tănase consideră că decizia CC nu pune în pericol autonomia Găgăuziei, ci elimină un conflict juridic.
„Această decizie a clarificat repartizarea competențelor între autoritățile regionale și cele centrale. Suveranitatea este indivizibilă și aparține exclusiv statului. Prin urmare, chestiunile legate de apărare, securitate, politica financiară, activitatea Băncii Naționale și organizarea alegerilor țin de competența autorității centrale. În același timp, autonomia își păstrează competențele în domeniul culturii, educației, politicii sociale și administrației interne”, a subliniat Tănase.
El a respins afirmațiile potrivit cărora decizia Curții Constituționale ar pune în pericol statutul special al autonomiei.
„Vreau să declar cu toată responsabilitatea: în Republica Moldova nu există niciun politician care să pună problema abolirii autonomiei sau a reducerii competențelor acesteia. Ba mai mult, dacă ar fi după mine, aș acorda un nivel similar de competențe și altor regiuni ale țării. Oamenii de la fața locului știu mai bine unde să construiască școli, cum să rezolve problemele locale și cum să-și gestioneze resursele. Acest lucru corespunde principiului european al descentralizării. Discuțiile potrivit cărora cineva ar dori să desființeze autonomia sunt manipulări care nu au niciun temei”, a declarat Tănase.
