„Lumea rusă” nu a adus nimic bun

Drapele Gagauzia
© EPA/DUMITRU DORU   |   Drapelul Comratului, al regiunii autonome găgăuze și al Republicii Moldova la Comrat, 30 aprilie 2023.

Cine îl cheamă pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Găgăuzia, istoria disputei legate de licitația de 58 de milioane de lei din Vulcănești și problemele agricultorilor – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.

Cine îl cheamă pe Putin în Găgăuzia? O analiză realizată de Nokta

Pe portalul de știri Nokta.md a apărut un nou episod al emisiunii de autor a jurnalistului Mihail Sirkeli. De data aceasta, emisiunea a fost dedicată activiștilor găgăuzi care incită la ură în autonomie și cer ajutorul Rusiei.

„În Găgăuzia i se cere lui Putin să simplifice procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii autonomiei. Probabil că acest demers ar putea fi ignorat, întrucât provine de la un activist șorist marginal, Ivan Bessarab. {...} Eu, de exemplu, consider că acest demers nu este altceva decât o implicare din partea lui Bessarab în încercarea Rusiei de a crea condiții pentru utilizarea forței militare împotriva Republicii Moldova”, a comentat jurnalistul.

În opinia lui Sirkeli, Rusia visează de mult timp la un astfel de scenariu în țara noastră, însă nu poate să-l pună în practică din cauza situației pe câmpul de luptă din Ucraina.

„Acum 12 ani am văzut cum a început totul în Donbas sub același pretext al apărării populației rusofone. Multe orașe din Donbas, care întotdeauna a votat cu partidele politice pro-ruse și a așteptat sosirea Rusiei, sunt astăzi practic șterse de pe fața pământului. Iar sosirea «lumii ruse» (russki mir – n.a.) nu a adus populației nimic bun, dimpotrivă, le-a luat tot ce aveau — case, bunuri, viitor și chiar vieți”, a precizat Sirkeli.

El a adăugat că o astfel de soartă așteaptă absolut toate orașele în care va veni „lumea rusă”. Sirkeli consideră că astăzi pașaportul rus este un stigmat care nu aduce nimic în afară de rușine și restricții.

Istoricul disputei în jurul licitației de 58 de milioane de lei din Vulcănești

Pe portalul Laf.md a apărut un articol despre disputa care a izbucnit în jurul licitației în valoare de 58 de milioane de lei (TVA inclus) pentru construirea rețelelor de alimentare cu apă și a infrastructurii în orașul Vulcănești.

Licitația a avut loc în februarie 2026.

„Câștigătoare a fost desemnată compania Valdcongrup, care a oferit 48 de milioane de lei fără TVA. Grupul de lucru pentru achiziții publice a indicat ca principal argument în favoarea Valdcongrup prețul mai avantajos oferit de aceasta față de celelalte companii care îndeplineau criteriile de selecție. Al doilea participant a cărui ofertă a îndeplinit cerințele a fost Polimer Gaz Construcții”, au precizat autorii articolului.

Cu toate acestea, unul dintre participanți, compania Polimer Gaz Construcții, nu a fost de acord cu rezultatele licitației și a depus o plângere la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

„Polimer Gaz Construcții nu a fost de acord cu rezultatele licitației și a depus o plângere la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Principala pretenție a Polimer Gaz Construcții se referea la costul utilizării utilajelor de construcții, menționat în ofertele câștigătorului. Compania susține că același utilaj apărea în documente la tarife diferite. Drept exemplu, au menționat costul lucrărilor efectuate de o automacara cu o capacitate de ridicare de până la 5 tone. Într-un caz, compania câștigătoare a indicat un tarif de 40 de lei pe ora de lucru a unei mașini, în timp ce pentru un alt tip de lucrări din aceeași licitație costul era deja de 400 de lei pe oră. O problemă similară a fost constatată și în ceea ce privește costul serviciilor unui tractor. Într-un caz, 30 de lei pe oră de lucru, în altele 300-350 de lei”, se arată în articol.

Comentând disputa legată de rezultatele licitației, Agenția de Dezvoltare Regională a Găgăuziei a precizat că a observat, la rândul său, discrepanțe între prețurile din oferta Valdcongrup. Pentru a clarifica situația, agenția a solicitat informații suplimentare de la această companie și a primit un răspuns detaliat pe 14 pagini.  Acesta conținea calculele privind amortizarea echipamentelor, costurile cu combustibilul, lubrifianții și salariile personalului.

În cele din urmă, plângerea Polimer Gaz Construcții a fost respinsă de Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor (ANSC).

Problemele agriculturii din Găgăuzia. Dezbatere la GRT

Pe canalul public GRT a fost difuzată o emisiune dedicată situației din sectorul agricol al autonomiei. Printre invitați s-au numărat fermierul din satul Chirsova, Victor Curșunji, și proprietarul unei companii agricole din raionul Ceadîr-Lunga, Saveli Iabanji.

Curşunji a remarcat că în ultimii ani condițiile meteorologice s-au schimbat și că acestea influențează, printre altele, perioada de însămânțare. Dacă înainte grâul de iarnă se însămânța în a doua decadă a lunii septembrie, acum agricultorii o fac mai târziu, așteptând ca solul să fie suficient de umed.

Fermierii au fost de asemenea întrebați în ce măsură creșterea prețurilor la combustibil și îngrășăminte a afectat activitatea lor.

„Într-adevăr, combustibilul s-a scumpit foarte mult, dar pentru a reduce costurile am trecut la prelucrarea în benzi a solului. Și rezultatele se văd. Pentru culturile intercalate, am adoptat tehnologia mini-till (prelucrarea solului fără răsturnarea brazdei). În ceea ce privește costurile, folosim un program special care ne calculează în avans cheltuielile și veniturile, ținând cont de recolta potențială. De exemplu, pentru un hectar de grâu, în prezent costurile noastre cu îngrășămintele, produsele împotriva bolilor și dăunătorilor se ridică la 3.600 de lei”, a menționat Curșunji.

La rândul său, Serghei Iabanji a povestit că, din cauza crizei, este nevoit să contracteze împrumuturi. În 2025, ferma sa a contractat împrumuturi în valoare de 5 milioane de lei.

Timp citire: 4 min