Cum se vor modifica regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia, de ce președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, i-a acuzat pe jurnaliștii de la Nokta.md de partizanat politic și cu ce probleme s-au confruntat agricultorii din autonomie, în ciuda recoltei bune? Acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultimele două săptămâni.
LAF: alegerile din Găgăuzia vor fi mai strâns legate de sistemul electoral național
Portalul LAF.md a analizat modificările aduse Codului electoral, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pe 25 august a.c. Modificările se referă la organizarea alegerilor pentru funcția de bașcan și pentru deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), precum și la desfășurarea referendumurilor regionale.
Alegerile pentru funcția de bașcan, pentru deputații APG și referendumurile privind chestiuni care țin de competența autonomiei sunt acum reunite sub denumirea de „alegeri regionale”. Desfășurarea acestora va fi reglementată mai detaliat de Codul electoral național și de actele normative ale Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova.
Se modifică și procedura de constituire a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei. Acesta va fi format din șapte până la 11 membri, președintele urmând să fie numit de CEC a Republicii Moldova, iar doi membri vor fi propuși de Adunarea Populară. Cheltuielile pentru organizarea alegerilor regionale vor fi acoperite din bugetul de stat.
Una dintre cele mai importante modificări se referă la alegerile deputaților din APG. În viitor, actualul sistem uninominal va fi înlocuit cu unul proporțional: întreg teritoriul autonomiei va deveni o singură circumscripție electorală, iar mandatele vor fi repartizate între partide și blocuri electorale în funcție de numărul de voturi obținute.
Cu toate acestea, alegerile pentru Adunarea Populară, programate pentru 15 noiembrie 2026, se vor desfășura conform vechiului sistem uninominal. Dacă niciunul dintre candidații din circumscripție nu va obține mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate, se va organiza un al doilea tur de scrutin.
Președintele APG a acuzat portalul Nokta.md. Reacția publicației
Portalul Nokta.md a publicat o analiză a declarației președintelui Adunării Populare din Găgăuzia, Valentin Gaidarji, care a acuzat redacția de o „campanie de discreditare” a autonomiei. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei a asociat activitatea publicației cu finanțarea internațională și de stat și a afirmat, de asemenea, că jurnaliștii se pronunță în mod sistematic împotriva opoziției, a deputaților APG și a instituțiilor autonomiei.
Redacția a discutat separat acuzațiile privind primirea de bani din Fondul Național de Subvenționare a Mass-Media. Potrivit publicației Nokta, Gaidarji asociază, de fapt, primirea subvenției de stat cu presupusa loialitate a redacției față de autoritățile centrale.
„A numi primirea unei subvenții legale și publice drept dovadă a dependenței politice reprezintă o substituție logică”, afirmă publicația. Articolul menționează, de asemenea, că informațiile privind finanțarea redacției sunt publice, iar existența subvențiilor, în sine, „nu spune nimic despre acuratețea articolelor publicate”.
O altă parte a analizei se referă la afirmația lui Gaidarji privind „discreditarea” Adunării Populare și a instituțiilor autonomiei. Nokta reamintește că ultimele încercări ale deputaților de a se reuni pentru a discuta problema alegerilor au eșuat din cauza lipsei cvorumului. De exemplu, pe 1 septembrie a.c., în sală erau prezenți doar zece deputați, printre care președintele Adunării Populare și cei doi vicepreședinți ai acesteia.
„Jurnaliștii nu sunt responsabili de lipsa cvorumului și nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile sau lipsa de acțiune a deputaților. Rolul mass-media este de a informa despre aceste evenimente și de a explica consecințele lor”, se menționează în articol.
Redacția subliniază că critica adusă anumitor politicieni sau activității Adunării Populare nu înseamnă o critică la adresa autonomiei și a locuitorilor acesteia. „Un politician nu poate pune în mod automat semnul egalității între critica adusă persoanei sale și critica adusă regiunii. Găgăuzia și locuitorii săi nu sunt totuna cu anumite instituții politice”, scrie Nokta.
Situația agriculturii din Găgăuzia: recolta este bună, prețul cerealelor este scăzut
În cadrul emisiunii „Discutăm împreună” de pe canalul public de televiziune GRT, șeful Direcției Generale a Complexului Agroindustrial din Găgăuzia, Serghei Ibrișim, și președintele Comisiei pentru Agricultură a Adunării Populare, Valeriu Manastîrlî, au discutat despre rezultatele recoltării primei serii de cereale și despre situația sectorului agricol din autonomie.
Potrivit lui Ibrișim, în 2026, în Găgăuzia s-au recoltat 208 359 de tone de cereale și leguminoase. Această cifră este sub recordul din 2021, când s-au recoltat aproape 250 de mii de tone, însă responsabilul a evaluat pozitiv rezultatul recoltei din acest an.
Cu toate acestea, recolta bună nu a rezolvat problemele economice ale producătorilor agricoli.
„Combustibilul, spre exemplu, costa 17 lei la momentul însămânțării, iar prețul en gros era chiar și de 16 lei pentru motorină. Astăzi, prețul en gros al motorinei a depășit deja 30 de lei. Desigur, costurile au crescut incredibil. De asemenea, s-au scumpit foarte mult produsele chimice — îngrășămintele, produsele fitosanitare. Din păcate, însă, prețul produsului final nu a crescut. Acesta a rămas practic la nivelul de anul trecut”, a spus Ibrișim.
Manastîrlî consideră, de asemenea, că recolta a fost bună, dar situația economică a agricultorilor rămâne dificilă.
„Recolta este bună în comparație cu anii trecuți, dar resursele energetice sunt scumpe. Avem probleme cu îngrășămintele. În acest moment, celor care seamănă rapiță nu le mai ajung îngrășăminte. Avem o mare problemă cu logistica și, firește, prețurile la motorină sunt ridicate”, a spus deputatul.
O altă problemă discutată în cadrul emisiunii a fost lipsa unei piețe de desfacere pentru anumite culturi agricole. Manastîrlî a dat drept exemplu mazărea, a cărei cultivare este benefică pentru rotația culturilor.
„La noi, silozurile nu achiziționează leguminoase. Cea mai bună dovadă este mazărea. S-a semănat multă mazăre, dar nu este achiziționată. Sectorul zootehnic este pe cale de dispariție, deoarece nu avem unde să comercializăm această producție. Prin urmare, și în acest sector trebuie luate măsuri”, a declarat el.
Ibrişim consideră că o soluție ar putea fi dezvoltarea sectorului de prelucrare și crearea unor lanțuri de producție închise. Printre altele, el a povestit despre ideea de a crea în Gagauzia un cluster agricol care să reunească producția, prelucrarea și logistica. O altă propunere din partea sa ține de construirea unei fabrici pentru producerea de proteine vegetale din mazăre.
