Pentru prima dată în politica moldovenească, etnicii găgăuzi sunt printre candidații la președinție, interviul ambasadorului UE acordat presei din regiune și concluziile pesimiste ale fostului ministru al economiei au fost subiectele discutate în presa găgăuză în această săptămână.
Pentru prima dată în istorie etnici găgăuzi candidează la președinția Republicii Moldova
Săptămâna aceasta site-ul portalului Nokta a analizat candidații găgăuzi la alegerile prezidențiale. În cadrul emisiunii de autor, șeful Nokta, Mihail Sirkeli, a declarat că, pentru prima dată în istoria politicii moldovenești, la alegerile prezidențiale candidează etnici găgăuzi.
„Și atenție - este pentru prima dată când găgăuzii participă la cursa prezidențială, și nu unul, ci doi, și acest lucru se întâmplă nu în timpul guvernării comuniștilor sau socialiștilor, pentru care în Găgăuzia se votează cu un rezultat de peste 80%, ci în timpul guvernării partidului PAS și a Maiei Sandu, care, potrivit majorității găgăuzilor, își doresc distrugerea Găgăuziei și dezavantajarea găgăuzilor”, a spus Sirkeli.
Sirkeli explică în continuare de ce afirmația că „găgăuzii sunt dezavantajați de actualele autorități moldovenești” este un mit. „Mitul despre încălcarea drepturilor găgăuzilor este unul dintre subiectele preferate ale Mariei Zaharova (purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe - n.a.). Și iată că avem doi candidați găgăuzi care participă activ în această cursă electorală și nu există niciun semn de încălcare, obstrucționare sau presiune asupra lor din partea autorităților republicane”.
Sirkeli, în rubrica sa de autor, a criticat activitatea lui Stoianoglo în calitate de procuror general, În opinia sa, Stoianoglo rămâne în memorie pentru eliberarea omului de afaceri Veaceslav Platon și pentru poziția sa pasivă în ancheta privind fostul președinte Igor Dodon pentru primirea de bani în valută de la fostul lider al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc.
"Potrivit declarației lui Stoianoglo în calitate de procuror general, înregistrarea video difuzată de Plahotniuc arăta că în pachetul pe care Plahotniuc i-l dă lui Dodon se găseau bani. Dar procuratura, condusă la acea vreme de Alexandru Stoianoglo, potrivit acestuia, nu a putut dovedi acest lucru", a declarat Sirkeli.
Sirkeli are întrebări și despre activitatea Irinei Vlah în calitate de bașcan al Găgăuziei. Jurnalistul notează că Vlah a condus regiunea pe sloganuri pro-rusești, dar principalii donatori au ajuns să fie Uniunea Europeană, Turcia și Statele Unite.
„Irina Vlah și-a dedicat al doilea mandat de bașcan cultivării urii față de Maia Sandu și partidul PAS și a exploatat activ retorica și miturile despre încălcarea drepturilor Găgăuziei și dorința lui Sandu și PAS de a distruge Găgăuzia. În plus, a organizat evenimente la care Sandu și susținătorii ei au fost comparați cu fasciștii”, a declarat Sirkeli.
Printre reproșurile lui Sirkeli către Vlah se numără utilizarea în timpul celui de-al doilea mandat în fruntea Găgăuziei a resurselor administrative pentru propria sa promovare în politica moldovenească. Un alt reproș este legat de Ilan Șor.
"Dar ceea ce vorbește cel mai elocvent despre Irina Vlah ca politician este faptul că ea practic nu a comentat și a preferat să ignore acțiunile de preluare a puterii în Găgăuzia de către gruparea lui Șor prin mituire în masă. Ea nu comentează în niciun fel faptul că Găgăuzia a fost lăsată în izolare din cauza preluării puterii de către grupul Șor”, a declarat Sirkeli.
Ambasadorului Uniunii Europene despre refrendumul proeuropean
Site-ul LAF.MD a publicat un interviu cu ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks. În cadrul discuției cu jurnalistul Vitali Gaidarji, diplomatul a subliniat importanța rezultatelor referendumului privind introducerea integrării europene în Constituția Republicii Moldova.
„Dacă majoritatea cetățenilor vor vota în favoarea continuării parcursului european, aceasta va crea o bază solidă pentru viitoarele reforme și procese de integrare",a spus Mažeiks.
Diplomatul a vorbit și despre importanța combaterii dezinformării, dat fiind numărul de fake-uri și manipulări pe subiectul aderării la UE. În opinia sa, Găgăuzia se confruntă cu această problemă, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al situației politice instabile din țară.
Mažeiks consideră că educația și creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor joacă un rol esențial în lupta împotriva dezinformării.
În același timp, diplomatul a abordat și subiectul drepturilor minorităților naționale în țările UE.
„Pentru aceasta, drepturile minorităților naționale sunt unul dintre elementele fundamentale. Uniunea Europeană urmărește îndeaproape ca o țară candidată la aderare să respecte drepturile minorităților naționale. Iar în UE însăși există multe exemple de modul în care minoritățile naționale își pot dezvolta identitatea”, a adăugat Mažeiks.
Acesta a comentat, de asemenea, situația în jurul refuzului de a se întâlni cu liderul Găgăuziei, Eugenia Guțul.
"În situația în care în funcția de bașcan este aleasă o persoană care este susținută de o persoană care a fost declarată criminală de către o instanță din Republica Moldova, este imposibil pentru noi să avem un dialog cu ea. Este important pentru noi să înțelegem pe cine reprezintă ea, pe poporul găgăuz sau pe acest criminal. Eu încă nu am un răspuns la această întrebare”, a comentat Mažeiks.
Concluziile pesimiste ale fostului ministru al economiei Octavian Calmîc
Postul public GRT a publicat un interviu cu fostul ministru al economiei, Octavian Calmîc. În opinia sa, anul viitor multe întreprinderi mici și mijlocii din agricultură vor falimenta.
"În 2023, bugetul de subvenționare era aproximativ de 2 miliarde de lei la nivel național. În 2024, acest buget este de 1,5 miliarde, cu aproape 500 de milioane mai puțin. În vară, recent, li s-au mai dat încă 100 de milioane de lei. Dar ce înseamnă 100 de milioane de lei la cele 1,5 milioane de hectare pe care le avem? Este vorba despre 60-70 de lei la un hectar”, a spus Calmîc.
În opinia sa, este necesară restructurarea datoriilor agricultorilor față de bănci și solicitarea de asistență din partea Uniunii Europene sau a altor țări dezvoltate.
Calmîc consideră că Moldova și-a pierdut piețele tradiționale din țările CSI și nu s-a reorientat spre piața UE.
El s-a referit și la situația din sectorul bancar, menționând că peste 90 la sută din acționarii băncilor moldovenești sunt cetățeni străini.
În opinia sa, normele adoptate în sectorul bancar în ultimii ani împiedică dezvoltarea afacerilor.
„Simțim că este mai dificil să facem transferuri din afară în Moldova și din Moldova în afară. Totul este sub control. Am stabilit controlul asupra numerarului, în ciuda faptului că în multe țări europene nu există o astfel de legislație. Chiar și în România, pe care o analizăm foarte activ, chiar și acolo parlamentul nu a aprobat o lege atât de strictă", a declarat Calmîc.
