Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Mitingul susținătorilor lui Șor la Comrat
La sfârșitul săptămânii trecute în Comrat a avut loc un miting organizat de activiștii fugarului Ilan Șor. Jurnaliștii portalului Nokta au relatat despre desfășurarea manifestației și despre subiectele abordate în cadrul acesteia.
Unul dintre organizatorii mitingului a fost Mihail Vlah. Anterior, el a ocupat funcția de consilier al bașcanei Evghenia Guțul pentru relația cu mass-media. Scopul declarat al mitingului a fost „apărarea autonomiei constituționale a Găgăuziei împotriva autorităților neconstituționale din Moldova”.
„Fetelor, veniți, vă dau pancarte” – mitingul a început cu Vlah împărțind steaguri celor prezenți, iar unui grup de femei în vârstă – pancarte cu lozinci, oferindu-le și câteva explicații. Apoi, susținătorul lui Șor i-a îndemnat insistent pe toți cei care se odihneau în parcul din vecinătatea pieței să se apropie de scenă și să se alăture mitingului — „ca să nu se mai spună că au venit 2,5 persoane”. Pe pancarte era scris „Jos mâinile de pe prerogativele Găgăuziei!”, sloganuri în apărarea bașcanei condamnate Evghenia Guțul, mesaje de unitate cu lumea turcică și, bineînțeles, cu ortodoxia – așa au descris atmosfera mitingului jurnaliștii de la Nokta.
De pe scenă, vorbitorii au folosit deja tradiționalele sloganuri împotriva Chișinăului, care dau vina pe autoritățile din Moldova pentru toate problemele din Găgăuzia.
„Ei vor ca noi să nu facem altceva decât să cântăm, să dansăm, să fim ca niște clovni pentru diverși oaspeți. Dar, de fapt, ne sunt restrânse prerogativele și se dorește ca poporul găgăuz să rămână fără drepturi”, a declarat șeful interimar al administrației regionale, Ilia Uzun, comparând găgăuzii cu populația indigenă din America, care în SUA „nu are drepturi”.
Primarii din Găgăuzia care s-au întâlnit recent cu conducerea Republicii Moldova la Chișinău au fost numiți trădători de către activiștii lui Șor.
Interviu exclusiv cu Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, pe Laf.md
Pe portalul Laf.md a fost publicat un interviu cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Una dintre temele abordate a fost legată de recenta evaluare a comisarei europene Marta Kos, potrivit căreia Moldova desfășoară reforme într-un ritm rapid.
„Sute de funcționari publici lucrează într-un ritm accelerat pentru a pune în aplicare reformele în termenele stabilite. Aceste reforme sunt foarte complexe — ele sunt legate de modernizarea țării, a statului și a economiei. Ele necesită timp, iar rezultatul nu este vizibil imediat. Cetățenii nu observă schimbări de la o zi la alta, deși așteptările sunt foarte mari. De aceea, evaluările care vin de la Bruxelles sunt importante — ele le dau cetățenilor mai multă încredere că munca noastră este vizibilă și apreciată la nivel european”, - a comentat Gherasimov evaluarea făcută de Kos.
Ea a precizat că negocierile tehnice privind cele 33 de capitole se desfășoară din ianuarie anul acesta.
„Partea tehnică reprezintă o listă extinsă de reforme menite să modernizeze țara, să consolideze instituțiile și să dezvolte economia de piață. Aceste reforme fac parte din programul național de aderare și sunt repartizate în 33 de capitole”, a declarat vicepremierul.
În schimb, partea politică a negocierilor încă nu a început. Acest lucru este legat de poziția Ungariei față de Ucraina, care nu a permis până acum deschiderea oficială a negocierilor.
În același timp, Gherasimov a explicat în ce domenii Moldova implementează cu succes reformele necesare pentru aderarea la UE și în care dintre acestea există probleme.
„Există capitole la care am înregistrat deja progrese semnificative – de exemplu, energia, educația, cultura, vama. Dar există și domenii foarte complexe, cum ar fi mediul. Aici este vorba despre implementarea unor standarde înalte de protecție a aerului, apei, solului și climei. Trebuie să demonstrăm că calitatea apei de la noi este la fel de sigură ca în țările UE. De asemenea, avem o problemă serioasă cu gestionarea deșeurilor. Trebuie să implementăm aceleași standarde de reciclare ca în UE”, a comentat Gherasimov pentru Laf.
O dezbatere despre situația politică actuală din Găgăuzia pe GRT
Canalul public de televiziune GRT a difuzat emisiunea „Discutăm împreună”. În platou au fost invitați Serghei Cernev, șeful biroului Cancelariei de Stat din Comrat, și Stepan Piron. În Găgăuzia, Piron este cunoscut ca omul de afaceri care furniza servicii de televiziune prin cablu. În ciuda interdicției la nivel național, compania cu care este asociat a continuat să difuzeze canalele de stat rusești. Acum un an, birourile companiei au fost percheziționate, iar în urma acestor acțiuni a fost confiscat echipamentul companiei.
Tema principală a emisiunii a fost actuala situație politică din Găgăuzia.
Referindu-se la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), Stepan Piron a prezis că acestea nu vor avea loc pe 21 iunie, așa cum fusese decis anterior.
„Alegerile vor avea loc fie la sfârșitul verii, fie la începutul toamnei. Problema fundamentală care există la momentul de față deja nu mai depinde în totalitate de APG. Deciziile lor privind stabilirea datei alegerilor sunt blocate și, probabil, deputații știau de la început că decizia lor poate fi blocată. Astăzi, orice instanță judiciară din Moldova va împiedica desfășurarea alegerilor, deoarece există o contradicție între legea națională și legea autonomiei”, a explicat Piron.
La rândul său, Serghei Cernev consideră că, dacă APG va continua să ia decizii care încalcă legile naționale, singura soluție va fi organizarea alegerilor în Găgăuzia de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldovei.
„Când, în 2023, a fost adoptat noul Cod Electoral al Moldovei, ni s-a acordat un an întreg pentru a ne alinia Codul Electoral la cel național. În Găgăuzia, acest lucru nu s-a realizat nici măcar în 2,5 ani”, a spus Cernev.
El consideră că comisiile electorale locale din Găgăuzia s-au discreditat în ultimele câteva alegeri pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Drept exemplu, el a menționat campania de promovare a Irinei Vlah cu participarea unor artiști ruși în 2015, deși în rapoartele candidatei nu figurau astfel de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea concertelor.
„O istorie similară a avut loc în 2023. Șor a cheltuit 10 milioane de euro pentru campania electorală a lui Guțul. A cumpărat aceste alegeri. De aceea au nevoie de propria CEC, de propriul șef al Poliției din Găgăuzia, de propriul șef al Serviciului de Informații și Securitate din Găgăuzia, care să acopere aceste mașinații care se petrec la noi în Găgăuzia de 30 de ani”, a comentat Cernev.
