Vizita Kajei Kallas în Moldova, lipsa perspectivelor pentru autonomia găgăuză și soluționarea crizei politice legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Bilanțul vizitei Kajei Kallas în Republica Moldova
În cea mai recentă ediție a emisiunii Nokta Live, jurnalistul Mihail Sirkeli a prezentat concluziile vizitei șefei diplomației europene, Kaja Kallas, la Chișinău. Aceasta a vizitat Republica Moldova săptămâna trecută, în perioada 7-8 mai.
Jurnalistul a menționat că, în timpul vizitei, Kallas a confirmat că UE este pregătită să majoreze finanțarea armatei moldovenești până la 120 de milioane de euro anual.
„Astfel, Uniunea Europeană intenționează să dubleze ajutorul militar acordat Republicii Moldova. Acest ajutor militar este deosebit de important, având în vedere că deasupra Moldovei zboară și cad foarte des drone militare rusești. O astfel de dronă a încălcat spațiul aerian al țării noastre în dimineața zilei de 8 mai, în a doua zi a vizitei Kajei Kallas în Moldova, ceea ce a obligat Moldova să-și închidă spațiul aerian. În legătură cu ajutorul militar acordat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană sau de alți parteneri de dezvoltare, se aude adesea întrebarea: cu cine intenționăm să luptăm? Republica Moldova nu intenționează să lupte cu nimeni. Dar trebuie să se apere”, a subliniat Sirkeli.
Sirkeli a comentat de asemenea declarațiile Kajei Kallas referitoare la Transnistria, în contextul integrării europene a Republicii Moldova.
„În ceea ce privește Transnistria, Kaja Kallas a declarat că Transnistria nu va constitui un obstacol în calea parcursului european al Moldovei. Și în asta eu văd un semnal negativ pentru Transnistria și regimul de ocupație de pe malul stâng al Nistrului. Asta înseamnă că liderilor regimului transnistrean – și nu mă refer acum la ocupanții ruși din cadrul FSB sau la reprezentanții direcți ai Moscovei, ci la elitele economice, de care depinde foarte mult în Transnistria – le rămâne foarte puțin spațiu de manevră și tot mai puține posibilități de a influența procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, a comentat jurnalistul.
Cum afectează criza politică din Găgăuzia viitorul autonomiei
Găgăuzia se transformă treptat într-un teritoriu fără strategie, fără reforme și fără responsabilitate. Această concluzie o trage jurnalistul Vitali Gaidarji în rubrica sa de pe site-ul Laf.md.
El a subliniat că, în prezent, în Găgăuzia, funcțiile de bașcan și de președinte al Adunării Populare sunt asigurate de interimari.
„Puterea interimară funcționează întotdeauna după un singur principiu: principalul lucru este să reziști până a doua zi. De aceea, nimeni nu vrea să ia decizii nepopulare. Nimeni nu vrea să reducă numărul deputaților. Nimeni nu vrea să lanseze o reformă administrativă reală. Nimeni nu vrea să le explice oamenilor de ce o localitate cu două sute de locuitori încă are un mandat separat în Adunarea Populară. Deși datele demografice au explicat deja totul”, remarcă Gaidarji.
Jurnalistul consideră că reformele din autonomie, fie că este vorba de reducerea numărului de mandate ale deputaților în Adunarea Populară sau de reforma administrativă legată de unificarea primăriilor, nu sunt în interesul celor care se află acum la putere în regiunea autonomă.
„Reducerea circumscripțiilor înseamnă pierderea influenței. Unificarea primăriilor înseamnă pierderea funcțiilor. Un parlament profesionist înseamnă sfârșitul epocii oamenilor întâmplători în politică. De aceea, reformele vor fi blocate până în ultimul moment. Rezultatul este că Găgăuzia riscă să rămână din nou în urmă. Așa cum deja rămâne în urmă cu reforma administrativă, despre care discută întreaga țară. În timp ce alte regiuni măcar încearcă să se integreze în noul model de finanțare și gestionare, cei din autonomie preferă să se prefacă că nu se întâmplă nimic”, conchide Gajdarji.
În opinia jurnalistului, din cauza acestei poziții a autorităților din autonomie, Găgăuzia devine tot mai slabă.
Discuție la canalul GRT despre negocierile dintre Chișinău și Comrat privind regulile de desfășurare a alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei
Postul public GRT a difuzat o emisiune dedicată situației legate de organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). În prezent, au loc negocieri între Chișinău și Comrat cu privire la regulile după care vor fi organizate alegerile. Situația a apărut ca urmare a divergențelor dintre Codul electoral al Republicii Moldova și Codul electoral al Găgăuziei.
În cadrul emisiunii difuzate de GRT, situația a fost discutată cu consilierul președintelui interimar al APG, Ivan Burgudji, și cu președintele asociației obștești „Alegere și alternativă pentru Găgăuzia”, Igor Ianac.
Burgudji consideră că, adoptând noul Cod electoral în 2022, deputații din Parlamentul Republicii Moldova ar fi trebuit să țină cont de Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, de aceea vina pentru criza actuală aparține autorităților din Moldova.
„Cred că organizarea alegerilor este amânată în mod artificial, deoarece se tem că nu vom avea alegeri democratice. Consider că vor fi aleși cei pe care îi dorește poporul, și nu candidații care îmi plac mie sau conducerii țării. În același timp, trebuie monitorizată riguros campania electorală, pentru ca normele legii să fie respectate cu strictețe”, a comentat Burgudji.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale negocierilor actuale se referă la obligația candidaților la funcția de membru al comisiei electorale locale din Găgăuzia de a se supune unei verificări obligatorii din partea Serviciului de Informații și Securitate, a Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Autorității Naționale de Integritate (ANI).
Burgudji consideră că partea găgăuză este de acord cu efectuarea unei astfel de verificări, dar că aceasta are un caracter de recomandare și numai în ceea ce privește membrul CEC din Găgăuzia care va deveni președinte sau secretar al comisiei, concluziile acestei verificări vor avea caracter obligatoriu.
Ianac nu vede nicio problemă în această situație.
„Dacă deputații vor considera că acest candidat merită să facă parte din CEC-ul Găgăuziei, vor vota pentru el, chiar dacă vor exista avize negative din partea structurilor. Dar, în ceea ce privește funcția de președinte sau secretar, cel mai probabil, atunci când CEC-ul Găgăuziei va verifica dosarele personale, dacă vor exista recomandări negative, s-ar putea ca aceștia să nu voteze pentru această candidatură. Deoarece, conform legii Republicii Moldova, pentru a obține un astfel de statut de funcționar public, persoana respectivă trebuie să treacă printr-o verificare”, a descris Igor Ianac viziunea sa cu privire la soluționarea acestei chestiuni.
În opinia lui Ianac, în viitorul apropiat, situația controversată legată de desfășurarea alegerilor în Găgăuzia va fi rezolvată.
