Criza politică legată de alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, foametea din 1946-1947 din sudul Republicii Moldova și problemele în implementarea programului de burse educaționale pentru tinerii din regiunea autonomă au fost subiectele discutate de mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Deputat APG despre cum poate fi depășită criza politică legată de alegerile din Găgăuzia
Postul de televiziune NTS a difuzat un interviu cu Vladimir Kîssa, deputat al Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Subiectul principal a fost discutarea crizei politice din jurul alegerilor în APG. În ciuda faptului că la Comrat s-a fixat data alegerilor pentru 21 iunie a.c., probabilitatea ca acestea să aibă loc este scăzută.
„Trebuie să organizăm alegerile cât mai repede posibil. Dar, din ceea ce observ astăzi, conducerea Comitetului Executiv și a Adunării Populare nu dorește ca alegerile să aibă loc. Nu îi interesează [organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară]. Judecați și voi: instanțele judecătorești anulează decizia noastră referitoare la alegeri, iar noi adoptăm puțin mai târziu exact aceeași decizie, știind că va fi anulată. Unde este dialogul? Unde sunt încercările de a rezolva ceva?”, a remarcat Kîssa.
Potrivit acestuia, în prezent au loc numeroase încălcări ale procedurilor APG în procesul de luare a deciziilor privind alegerile. El a dat ca exemplu situația de la ședința prezidiului, unde a fost propusă o nouă candidatură pentru funcția de președinte al CEC din Găgăuzia.
„Ni s-a propus să aprobăm din nou, în grabă, componența CEC din Găgăuzia. Mai mult, ni se propune deja o altă persoană pentru funcția de președinte. Deciziile noastre anterioare privind componența CEC din Găgăuzia nu au fost anulate, ci doar suspendate. Propunerea nu a fost dezbătută în comisia de regulament. Ni se explică că ne apasă termenele. Unii foști deputați stau acolo și ne spun direct ce să facem”, a povestit Kîssa.
El consideră că deputații trebuie să răspundă pentru deciziile și voturile lor. În opinia lui Kîssa, unii membri ai conducerii Găgăuziei iau în mod intenționat decizii cu nereguli în ceea ce privește alegerile, pentru ca acestea să fie anulate.
Ce este în neregulă cu programul de sprijin al studenților din Gagauzia. O analiză LAF
Pe portalul Laf.md a apărut un articol analitic care explică de ce programul de burse de studiu din autonomie nu rezolvă problema principală – deficitul de tineri specialiști în anumite domenii.
Astfel, începând din 2021, în Găgăuzia se alocă anual finanțări pentru plata burselor studenților din mai multe domenii. Printre acestea se numără Institutul de Medicină, Institutul Politehnic și chiar unele specializări din domeniul culturii.
„Conform regulamentului, bursele sunt destinate studenților care urmează cursurile instituțiilor de învățământ profesional și superior din Republica Moldova, la specializări prioritare pentru regiune. Condiții cheie: bursa este egală cu costul studiilor pe bază de contract, se plătește în două tranșe egale pe parcursul anului, studentul este obligat să lucreze cel puțin 3 ani în Găgăuzia după finalizarea studiilor. În caz de refuz – trebuie să returneze banii”, precizează autorii articolului.
În opinia jurnaliștilor de la Laf, nu există o metodologie precisă pe baza căreia autoritățile din Găgăuzia să decidă ce profesie este prioritară și care nu. În comisia care decide cine va primi bursele de studii nu sunt incluși experți independenți, ci doar angajați ai comitetului executiv.
„Sistemul de burse de studiu din Găgăuzia a fost conceput ca un instrument de dezvoltare a regiunii. În forma sa actuală, însă, acesta practic nu crește numărul de specialiști, nu garantează revenirea acestora, permite o alocare ineficientă a fondurilor și nu asigură transparența. Iar principalul paradox rămâne: banii pot fi primiți de cei care oricum studiază gratuit, în timp ce alții – specialiști potențial mai necesari regiunii – rămân fără sprijin”, concluzionează jurnaliștii.
Drept exemplu, ei prezintă lista specializărilor pentru care s-au acordat burse de studiu. Printre bursieri se numără doi studenți care studiază interpretarea instrumentală și canto-jazz.
„În prezent, nu există date privind deficitul de interpreți de jazz, dar există un deficit sistemic de medici. Și aceasta nu mai este o chestiune de gust – este o chestiune de gestionare a resurselor”, se menționează în articolul Laf.
Tot ce trebuie știut despre foametea din anii 1946-1947 de pe teritoriul actualei Republici Moldova
Pe portalul Nokta.md a fost difuzat săptămâna trecută un nou episod al emisiunii Nokta History. Împreună cu istoricul Octavian Țîcu, jurnalistul Mihail Sirkeli a analizat unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria poporului găgăuz – foametea din anii 1946-1947.
În opinia istoricului, evenimentele din 1946-1947 nu pot fi privite doar din perspectiva condițiilor meteorologice nefavorabile.
„A fost un întreg ansamblu de factori, dar este evident că acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat o politică deliberată a regimului sovietic. Și insist tocmai asupra formulării «regimul sovietic», deoarece mulți – atât în Găgăuzia, cât și în Republica Moldova – spun: «regimul stalinist», «Stalin este vinovat» sau, dimpotrivă, «Stalin nu este vinovat». Dar acesta este un fenomen mai amplu – fenomenul sovietic”, a comentat Țîcu.
În cadrul emisiunii s-a discutat despre faptul că tema foametei din anii 1946-1947 este puțin abordată în programa școlară și că puțini oameni o menționează în public.
„Dar și memoria populară se estompează. Cine își mai amintește? Cei născuți în anii 1930 încă își pot aminti acea foamete. Dar mai departe – gata: cei născuți în anii 1940 nu-și mai amintesc, iar cei născuți în anii 1950 își amintesc doar ce le-au povestit bunicii. Memoria populară se pierde și ea, și va rămâne, cel mult, în cărți. Iar în școli nu se vorbește prea mult despre asta. Și, din câte înțeleg, ne rămâne foarte puțin timp pentru a face din asta o politică de stat”, a concluzionat Mihail Sirkeli.
