
Atacuri asupra presei independente din Găgăuzia, scandalul legat de steagul regiunii la Vulcănești și discuțiile despre plecarea Veronicăi Dragalin au fost printre subiectele dezbătute în presa din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Atacuri la adresa presei independente din Găgăuzia și reacția portalului LAF
Portalul LAF a publicat săptămâna trecută o analiză scrisă de șeful site-ului, Vitali Gaidarji. În articol, jurnalistul a abordat cele mai recente atacuri împotriva presei independente din Găgăuzia lansate de unii vorbitori la congresul deputaților de toate nivelurile din Comrat.
Astfel, la congresul din 15 februarie, Boris Novak, fost deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, i-a îndemnat pe cei prezenți să-i supună oprobriului public pe jurnaliștii portalurilor LAF și Nokta.
„Acestea sunt nişte media mercenare, plătite. Ele sunt originare din Găgăuzia și lucrează împotriva poporului găgăuz. Sunt trădători ai poporului găgăuz. {...} Iar acum vă invit să ne exprimăm disprețul total față de acele mass-media găgăuze autohtone care lucrează împotriva Găgăuziei printr-un scurt freamăt din partea sălii”, a spus Novak de pe scenă.
În opinia lui Vitali Gaidarji, acest comportament reprezintă o retorică fascistă.
„Discreditarea presei independente este calea către controlul total asupra informației. Când mass-media sunt declarate „dușmani”, acest lucru este primul pas către instaurarea unui regim autoritar. Uralele și aplauzele sălii ca răspuns la acest discurs reprezintă o aprobare colectivă a unei tendințe periculoase. Istoria cunoaște exemple când astfel de „sentimente publice” s-au transformat în persecuție politică și au dus chiar la eliminarea fizică a unor jurnaliști”, a remarcat Gaidarji.
Autorul materialului s-a referit și la reacția unor persoane publice din regiunea autonomă - fostul bașcan Mihail Formuzal și avocatul Vladimir Cimpoeș. Aceștia l-au sprijinit pe Novac fără să vadă în discursul său vreun atac la adresa presei.
„Libertatea de exprimare impune o distincție clară: să critici jurnaliștii este una, dar să ceri umilirea lor publică este cu totul altceva. Cimpoeș încearcă chiar să prezinte situația de parcă jurnaliștii ar fi de vină pentru că au provocat reacții negative. Acest argument este o tactică tipică de justificare a retoricii urii. Îndemnurile la „dispreț” față de mass-media nu sunt doar manifestarea unei emoții, ci un instrument de presiune care poate duce la amenințări reale”, a conchis Gaidarji.
Scandal la Vulcănești din cauza unui steag
Portalul Nokta a publicat o știre despre scandalul legat de drapelul găgăuz, care a fost scos din biroul primăriei Vulcănești. În birou a avut loc întrevederea prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean, cu primarii localităților din raionul Vulcănești.
„Canalele de Telegram asociate cu infractorul fugar Șor au lansat critici și insulte la adresa autorităților centrale, iar primarul Vulcăneștilor, Nicolai Posmac, a fost efectiv persecutat și nevoit să se justifice.
Surse din tabăra lui Șor repetau una după alta același lucru: aparent, «la solicitarea protocolului prim-ministrului, primarul Vulcăneștilor din partea Partidului Socialiștilor, Nicolai Posmac, a scos drapelul găgăuz din sală și l-a înlocuit cu drapelul UE». Conflictul a fost alimentat și de fostul primar Victor Petrioglu, care l-a acuzat pe succesorul său că i-a umilit pe locuitorii orașului și a catalogat situația drept un fiasco”, se spune în material.
În articol, jurnaliștii au menționat și reacția primarului din Vulcănești, Nicolae Posmac. Acesta a făcut o postare pe rețelele de socializare.
"La începutul postării, el se plânge de avalanșa de «acuzații false de trădare». Potrivit lui, acestea sunt nefondate și îi prejudiciază reputația. Posmac a dat asigurări că, în ziua vizitei prim-ministrului, el „nu a scos drapelul din sala” în care urma să aibă loc întâlnirea, ci „a predat sala de ședințe pentru organizarea întâlnirii cu prim-ministrul reprezentanților administrației centrale și biroului Cancelariei de Stat”.
„Nu am scos niciun steag”, a repetat Posmac. El a declarat că va depune plângere pentru calomnie la poliție și la procuratură.
Posmac a reamintit că, cu sprijinul guvernului moldovean și al Uniunii Europene, în Vulcănești se implementează un șir de proiecte, inclusiv renovarea Casei de Cultură, construcția unei șosele de centură, renovarea unui centru de reabilitare și un proiect de aprovizionare cu apă.
Discuții despre ultimele evenimente politice din Republica Moldova la postul GRT
Postul public de televiziune GRT din regiunea autonomă găgăuză a difuzat emisiunea De Facto, prezentată de Ludmila Belcenkova. Anterior, ea a fost producător general al canalului Accent TV. Activitatea acestui canal a fost suspendată la sfârșitul anului 2022 prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova. Potrivit autorităților moldovenești, postul de televiziune era afiliat cu Ilan Șor, condamnat în contumacie la 15 ani pentru furtul miliardului.
Invitatul emisiunii De Facto a fost analistul politic Corneliu Ciurea. Unul dintre primele subiecte abordate în emisiune a fost lupta împotriva corupției în Republica Moldova și demisia șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.
„Cred că lupta împotriva corupției este o păcăleală. Un fel de „momeală” pe care Occidentul ne-a dat-o ca să avem ceva de făcut. Desigur, corupția trebuie combătută, dar nu tocmai prin mijloacele care ne-au fost propuse. Prin urmare, faptul că nu există dosare penale finalizate vorbește mai mult în favoarea doamnei Dragalin. Bravo ei că nu a finalizat acele dosare penale, care sunt îndreptate fundamental împotriva opoziției", a spus Ciurea.
În cadrul emisiunii a fost discutată și informația potrivit căreia, în timpul negocierilor dintre SUA și Rusia, reprezentanții Kremlinului au solicitat revenirea Republicii Moldova în sfera sa de influență.
„Moldova este considerată în geopolitică un apendice al Ucrainei. Adică, noi mergem la pachet cu Ucraina. Dacă se rezolvă problema cu Ucraina și se decide mai mult în favoarea Rusiei, atunci Moldova va fi alături de Ucraina”, a afirmat Ciurea.