Legătura istorică dintre civilizația europeană și găgăuzi, semnificația datei de 9 mai pentru locuitorii Republicii Moldova și cât de real este ca Chișinăul și Comratul să ajungă la un acord privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt subiectele care au fost dezbătute în mass-media din regiunea autonomă în ultima săptămână.
Analiza istorică a datei de 9 mai de către Octavian Țîcu
Pe canalul public GRT a fost difuzat un interviu cu istoricul Octavian Țîcu. Tema principală a emisiunii a fost discuția despre semnificația datei de 9 mai pentru locuitorii Republicii Moldova.
La începutul interviului, Octavian Țîcu a povestit că unul dintre bunicii săi a fost înrolat în armata sovietică în 1944 și a participat la luptele de pe frontul de vest. În același timp, străbunicul său (tatăl celui care a luptat) a fost acuzat în 1945 de legături cu trupele germano-române și trimis pentru 15 ani în lagărele din Vorkuta (un oraș din Rusia, situat în nordul țării). Mai târziu, în 1949, întreaga sa familie a fost deportată din Basarabia.
„Imaginați-vă o astfel de situație, în care, pe de o parte, fiul a luptat pe front pentru armata sovietică, iar tatăl său a fost pur și simplu condamnat și a stat în Gulag, iar întreaga familie a fost deportată”, a remarcat Țîcu.
El a povestit, de asemenea, în detaliu cum s-a conturat sărbătorirea zilei de 9 mai ca Zi a Victoriei în anii independenței Republicii Moldova.
Istoricul a reamintit că, în primii aproximativ 10 ani de independență, în Republica Moldova nu a fost sărbătorită această dată cu fast, iar memorialele gloriei militare erau parțial distruse, dar totul s-a schimbat odată cu venirea la putere a Partidului Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin.
„El a restabilit acest ritual sovietic pornind de la ideologia Partidului Comuniștilor și de la necesitatea de a consolida loialitatea alegătorilor săi. Acest lucru a coincis cu instaurarea regimului lui Putin în Rusia. El a împăcat memoria sovietică cu cea țaristă, ceea ce a dus la apariția panglicii Sfântului Gheorghe ca simbol al sărbătoririi zilei de 9 mai”, a adăugat istoricul.
În opinia sa, această percepție diferită a datei de 9 mai în rândul locuitorilor din Republica Moldova este legată de faptul că teritoriul țării noastre a trecut de multe ori dintr-o mână în alta: de la România la Imperiul Rus și la URSS.
Vor ajunge Chișinăul și Comratul la un acord privind regulile de desfășurare a alegerilor?
Pe canalul de televiziune NTS a fost difuzat un interviu cu Serghei Cernev, șeful biroului Cancelariei de Stat din Comrat. Una dintre temele principale a fost discuția privind negocierile dintre Chișinău și Comrat, care au avut loc săptămâna trecută la Președinție.
Cernev a precizat că, la ultima întâlnire, părțile au reușit să ajungă la un acord privind soluționarea problemei, însă el are îndoieli în ceea ce privește partea găgăuză.
„Nu m-ar surprinde dacă s-ar ajunge la o situație în care cele două părți și-ar strânge mâinile, ar elabora un document, care apoi nu ar fi respectat de partea găgăuză”, a comentat Cernev.
El consideră că principalul punct de dispută între Chișinău și Comrat este legat de verificarea obligatorie a candidaților la funcția de membru al CEC din Găgăuzia. În Găgăuzia, autoritățile se tem că candidații lor nu vor trece această verificare.
„Acești oameni trebuie să fie impecabili. Pentru că miza este viitorul Găgăuziei. Nu trebuie să existe acolo persoane care au avut probleme cu legea”, a spus invitatul emisiunii.
Ce leagă găgăuzii de Europa? Reflecțiile lui Mihail Sirkeli
Pe portalul Nokta.md a fost publicat un nou episod al emisiunii jurnalistului Mihail Sirkeli. El a discutat despre motivul pentru care găgăuzii sunt atât de ostili față de Europa și ce îi leagă de aceasta.
În opinia sa, în retorica publică și politică se poate auzi doar că găgăuzii îi datorează totul țarului rus.
„Istoriografia găgăuză studiază și cercetează în principal ce „beneficii le-au adus găgăuzilor” Imperiul Rus și Uniunea Sovietică, trecând însă sub tăcere prejudiciile cauzate de Imperiul Rus și chiar justificând crimele Uniunii Sovietice împotriva găgăuzilor”, a comentat jurnalistul.
Sirkeli vede problema percepției Europei în ochii găgăuzilor și în abordarea insuficientă a teoriilor istorice privind originea găgăuzilor.
„În ciuda diversității și contradicțiilor teoriilor existente privind originea găgăuzilor, nimeni nu contestă un lucru: găgăuzii, ca etnie, s-au format pe teritoriul Dobrogei de Sud, care face parte din Bulgaria modernă, membră a Uniunii Europene. Găgăuzii nu au migrat în Dobrogea de Sud ca găgăuzi, ci s-au format acolo ca urmare a amestecului diferitelor triburi care au migrat în Dobrogea din Asia”, a remarcat Sirkeli.
El a adăugat că găgăuzii fac parte din civilizația europeană. Prin urmare, aderarea la UE pentru găgăuzii din Republica Moldova înseamnă o întoarcere acasă, la rădăcinile lor europene.
