Ce este în neregulă cu sărbătorirea zilei de naștere a lui Ilan Șor în Găgăuzia, cum cresc autoritățile de la Comrat gradul de ură față de cei care doresc dialog cu Chișinăul și închiderea Centrului Rus de Cultură și Știință, subiectele care au fost discutate săptămâna trecută în presa găgăuză.
Sărbătorirea zilei de naștere a lui Ilan Șor în Găgăuzia
Portalul LAF.MD a dedicat rubrica “Analiza de zi liberă” modului în care a fost sărbătorită în Găgăuzia ziua de naștere a lui Ilan Șor, oligarhul fugar condamnat la 15 ani în absență. Sărbătoarea a avut loc pe 6 martie. În cinstea acestui eveniment, la Comrat a fost organizat un raliu auto.
„Comrat s-a transformat într-o scenă pentru un nou spectacol ieftin, unde funcționarii au defilat sub steaguri și în tricouri cu imaginea „marelui binefăcător”, demonstrându-și cu sârguință loialitatea”, scrie LAF. MD.
Autorii articolului mai notează că o astfel de sărbătoare cu elemente de cult al personalității nu a fost remarcată sau comentată de liderii de opinie locali, care până nu demult negau autoritarismul în Găgăuzia.
„În ultimii ani, echipa lui Șor din Găgăuzia a creat în mod activ iluzia că îi pasă de regiunea autonomă și de locuitorii ei. Deschiderea parcului GagauziaLand, plățile „sociale” și „ actele caritabile” sunt prezentate ca un merit personal al „liderului”. Ei bine, cum ar putea fi altfel? Cine altcineva decât un oligarh fugar poate face poporul fericit? Principalul lucru este să nu ne gândim pe cheltuiala cui este organizat acest banchet și cât timp vor dura aceste recompense”, au remarcat jurnaliștii.
Unul dintre elementele sărbătoririi zilei de naștere a lui Șor a fost interpretarea corală a cântecului „Katiușa” de către unii oficiali găgăuzi și susținători ai lui Șor.
„Toată lumea a cântat: bunici, deputați, oficiali locali, bloggeri, jurnaliști și chiar figurile publice care ieri denunțau cu voce tare cultul personalității. Au cântat „Katiușa” - imnul universal al tuturor celor care vor să sublinieze legătura lor specială cu „valorile tradiționale” promovate de țara agresoare, care bombardează Ucraina de trei ani”, precizează LAF.MD.
În opinia lor, autoritățile găgăuze oferă raliuri în loc de reforme reale și flash mob-uri cu „Katiușa” în interpretarea admiratorilor plătiți ai oligarhului fugar în loc să găsească soluții.
Cum cresc autoritățile găgăuze gradul de ură față de cei care iau contact cu Chișinăul
Într-o emisiune de autor pe portalul Nokta, jurnalistul Mihail Sirkeli a analizat evenimentele politice din Găgăuzia pe parcursul lunii februarie.
Unul dintre subiectele abordate de acesta a fost discursul de ură al autorităților din Găgăuzia față de toți cei care încearcă să aibă un dialog cu Chișinăul. Sirkeli a spus că în ultimele două săptămâni regiunea autonomă a fost vizitată de premierul Dorin Recean, apoi de președintele Maia Sandu și de ministrul Infrastructurii Vladimir Bolea. „Fiecare dintre aceste vizite a fost folosită de reprezentanții Grupării de infracționalitate organizată al lui Șor în Găgăuzia pentru a organiza provocări și așa-zise proteste cu participarea BRR - „bunicuțelor cu reacție rapidă” ale lui Șor”.
El notează că, în loc să stabilească un dialog, reprezentanții lui Șor în regiunea autonomă organizează o bufonerie și un circ de joasă speță: cu acuzații, insulte și amenințări.
„Cu toate acestea, există oameni în Găgăuzia care doresc să aibă un dialog cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova și doresc o viață normală în autonomie - de exemplu, primari, reprezentanți ai societății civile și oameni care pur și simplu nu sunt indiferenți la soarta regiunii, inclusiv tineri. Cu toate acestea, reprezentanții Grupării de infracșionalitate organizată al lui Șor încearcă să împiedice acest lucru în toate modurile posibile și prezintă autoritățile constituționale ale Republicii Moldova drept dușmani ai Găgăuziei. Iar cei care merg la întâlniri cu conducerea țării sunt prezentați drept trădători ai Găgăuziei”, consideră Sirkeli.
În opinia sa, tot ceea ce fac reprezentanții grupării criminale Șor în regiunea autonomă, și anume amenințări și insulte la adresa autorităților, jurnaliștilor independenți, societății civile, este o formă agresivă de discurs al urii, care conține semne ale fascismului.
Dezbaterea închiderii Centrului Rus de Cultură și Știință pe canalul public GRT
Săptămâna trecută, la postul public GRT s-a discutat despre reținerea candidatului la președinția României Călin Georgescu și alte subiecte. Invitatul emisiunii “Bolshaya Igra” a fost politologul Boris Șapovalov. Acesta a comparat situația cu reținerea lui Georgescu cu ceea ce s-a întâmplat în ultimul an de la prăbușirea URSS, când se ducea lupta cu Boris Elțîn.
„Ei nu fac decât să ridice credibilitatea lui Georgescu în România. Poate că ratingul său nu ar fi atât de ridicat, dar guvernul actual se lovește singură”, a spus Șapovalov.
În timpul emisiunii, ei au abordat și subiectul închiderii Centrului Rus de Cultură și Știință din Chișinău. Politologul, care anterior a susținut în mod repetat forțele pro-Kremlin din Moldova, s-a pronunțat împotriva unei astfel de decizii.
„Am fost unul dintre acei cetățeni activi ai Moldovei, de naționalitate rusă, care au vorbit și au propus Ambasadei Rusiei deschiderea unei astfel de instituții. Avem case americane, austriece, românești. Acestea sunt instituții culturale normale”, a adăugat Șapovalov.
El a fost susținut de prezentatoarea Nina Dimoglo, care anterior a avut legături cu partidul lui Șor. Potrivit acesteia, centrul rus a fost o platformă pentru intelectuali, a organizat cursuri de limbă rusă și a organizat sărbători „Maslenitsa”. În general, atât Dimoglo, cât și Șapovalov au încercat să prezinte Centrul Rus drept o instituție foarte importantă, care ajută copiii moldoveni în educația lor, inclusiv în admiterea lor în Rusia.
În același timp, nici invitatul, nici prezentatorul nu au specificat motivul închiderii acestui centru. Și anume, faptul că pe teritoriul Republicii Moldova au căzut drone militare ale armatei ruse.
Emisiunea a abordat și subiectul cărților de istorie pentru școlile rusofone. Răspunzând la întrebarea despre ce cărți i-ar sfătui pe tineri să citească în ajunul celei de-a 80-a aniversări a victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, Șapovalov s-a autointitulat istoric.
"Astăzi avem posibilitatea să alegem seturi, dacă este necesar pentru aceeași Găgăuzia, pentru bibliotecile raionale, pentru biblioteca centrală, pentru universitatea din Comrat. Putem să adunăm cinci seturi de astfel de cărți și să le trimitem”, a spus Șapovalov.
Subiectul cărților de istorie a fost discutat în contextul disputelor legate de noile manuale de istorie pentru clasele a IX-a din Republica Moldova.
