Vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate la Comrat, schimbarea retoricii președintelui Adunării Populare, Dmitri Konstantinov, în ceea ce privește Chișinăul și problemele din domeniul justiției sunt teme care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Ce înseamnă vizita șefului SIS la Comrat? Analiza de la Nokta.md
Jurnalistul Mihail Sirkeli, în cadrul emisiunii sale Nokta Live, a analizat vizita șefului SIS, Alexandru Musteață, la Comrat. Acolo, Musteață s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, și cu vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun.
„Ce am văzut după vizita lui Alexandru Musteață? La prima vedere, au început niște mișcări în Adunarea Populară, care pot fi interpretate ca un semn că Konstantinov și-a revenit și a început să manifeste semne de bun simț. Cu toate acestea, dacă ne uităm mai atent, nu se observă absolut nicio schimbare. Omul care i-a servit Găgăuzia lui Șor pe tavă se află în continuare acolo unde se află și nu a fost încă deschis un dosar penal împotriva lui pentru infracțiunile pe care le-a comis”, a remarcat Sirkeli.
În opinia sa, în cazul în care Konstantinov va continua să acționeze în numele Găgăuziei în relațiile cu Chișinăul, înseamnă că autoritățile din Republica Moldova nu au tras nicio concluzie.
„Konstantinov evident era convins că PAS va pierde alegerile în mod zdrobitor, că vor veni rușii și îl vor numi guvernator nu numai al Găgăuziei, ci al întregii Republici Moldova. Nu am niciun dubiu că așa gândea și visa”, a adăugat jurnalistul.
Mai departe, Sirkeli se întreabă: „Și ce va urma?”. Jurnalistul se teme ca Dmitri „Konstantinov să nu devină din nou persoana pe care mizează Chișinăul”.
„În cazul în care Chişinăul continuă să-l considere pe Konstantinov un partener de dialog şi o persoană care poate lua decizii în interesul Republicii Moldova, cred că este o mare greşeală.
Locul lui Konstantinov nu este în fotoliul de președinte al Adunării Populare și cu atât mai puțin în fotoliul de negociator cu Chișinăul. Locul lui este pe banca acuzaților pentru crimele pe care le-a comis. Afirmând acest lucru, nu încalc prezumția lui de nevinovăție. Este judecata mea evaluativă, bazată pe fapte. Și sper că Chișinăul înțelege că situația din Găgăuzia nu este atât de disperată încât să mizeze pe Konstantinov”, a concluzionat Sirkeli.
Schimbări în comportamentul așa-numiților patrioți găgăuzi
Tema schimbării comportamentului și retoricii lui Konstantinov în raport cu Chișinăul a fost dezbătută și pe portalul Laf.md. Jurnalistul Vitalie Gaidarji a atras atenția asupra modului în care s-a schimbat comportamentul patrioților găgăuzi, în frunte cu Konstantinov, după alegeri.
„Dmitri Konstantinov, de exemplu, ieri încă se bătea cu pumnul în piept și asigura că „regimul sufocă regiunea autonomă”. Astăzi, același om vorbește deja despre „posibilități de cooperare”. Ce s-a întâmplat? Dictatura s-a sfârșit? Sau pur și simplu scaunul s-a clătinat?”, a remarcat autorul articolului.
În opinia sa, acum Konstantinov se preface că nu a existat nicio isterie și niciun sabotaj, că acești doi ani au fost doar o „perioadă emoțională”.
„Astfel de oameni nu sunt ideologici, sunt flexibili. Astăzi cu Șor, mâine cu Europa, poimâine – cu oricine care oferă garanții. Nu este nimic surprinzător în asta. Este pur și simplu un portret sincer al elitei, care de mult timp a confundat puterea cu afacerile. Problema nu este că ei acționează astfel. Problema este că noi continuăm să îi percepem ca purtători de idei. Dar nu există idei. Există doar instinctul de supraviețuire”, a adăugat Gaidarji.
El consideră că politicienii trebuie să demonstreze prin fapte că și-au înțeles greșelile și au tras concluzii.
Discuție despre problemele din domeniul justiției pe canalul GRT
Pe canalul public GRT, în cadrul emisiunii „Marele joc”, s-a discutat despre situația din domeniul justiției. Invitatul emisiunii a fost avocatul Iurie Mărgineanu, care este și unul dintre vicepreședinții Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de Ion Chicu.
Una dintre temele abordate în emisiune a fost propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind organizarea unui test de verificare (vetting) pentru avocați. Potrivit prezentatoarei Nina Dimoglo, majoritatea avocaților și chiar cei care susțin PAS sunt împotriva unei astfel de verificări. Poziția ei a fost susținută și de Mărgineanu.
„În principiu, nu cunosc astfel de persoane și colegi care să fie de acord cu vettingul. Ar fi ridicol să aflăm că 100 sau 200 de persoane din Uniunea Avocaților susțin acest lucru. Dar mă îndoiesc de asta. Avocaților nu le place să li se pună frâu, ca la cai. Și asta nu ar fi corect, potrivit recomandărilor Consiliului Europei”, a spus Mărgineanu.
În același timp, el a criticat și verificarea judecătorilor din Republica Moldova, considerând că exemplul Albaniei (unde s-a făcut o astfel de verificare pentru judecători) nu este potrivit pentru țara noastră.
„În Albania, sistemul judiciar a crescut odată cu mafia. Și la ei acest lucru era evident. De aceea a fost nevoie de vetting”, a precizat juristul.
