20 august 1940, în fața anchetatorului NKVD, Cerepanov, întrebare: „Sunteți naționalist și insistați pe unirea întregului popor al Basarabiei cu statul român, admițând cu totul altă orânduire socială a Basarabiei și României. Aceasta a fost crima dvs. periculoasă pe care ați comis-o în 1917 - 1918, atunci când Basarabia era Republică Federativă! Aceeași infracțiune încercați să o repetați din nou! Care sunt, de fapt, idealurile Dvs.?!”. Răspunsul lui Emanuil Catelli: „Eu am drept călăuză ideea că trebuie format un stat românesc unit, în cadrul Statelor Unite ale Europei, cu reforme liberale și tendințe democratice. (...) Pe aceste poziții eu am fost și rămân acum, indiferent de soarta mea de mai departe. Ideologia mea a fost și rămâne ostilă bolșevismului”.
Întrebare: „În ce consta activitatea Dvs. legată de lupta împotriva altor partide, în calitatea dvs. de lider al Partidului Liberal?”. Răspuns: „Activitatea mea politică până în ultimele zile a fost direcționată spre apărarea activă a intereselor și programului Partidului Național-Liberal. Am susținut frecvent discursuri la multe mitinguri, adunări, ședințe, în care am făcut apel la luptă împotriva dictaturii fasciste, împotriva dictaturii comuniste (...). Și acum, fiind arestat, nu mi-am schimbat convingerile. Militând pentru programul Partidului Liberal, eu sunt împotriva oricăror manifestări revoluționare care urmăresc instaurarea dictaturii lor și am insistat mereu asupra acestui lucru”, acestea sunt ultimele mărturii ale lui Emanuil Catelli, militant pentru unirea Basarabiei cu România și făuritor al României Mari la 1918, cel care a împărtășit valorile democrației liberale și a aspirat la o Europă Unită până în ultima zi a vieții sale, pe 18 februarie 1943, într-o închisoarea din Cispopol, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Tătară (URSS).
„Am luptat și nu voi renunța în orice circumstanțe să lupt”
Emanuil Catelli s-a născut în 1883 în satul Zgărdești, județul Bălți, actualmente raionul Telenești. În 1917, a fost prins de revoluția rusă în statul-major al Circumscripției Militare Odesa, în grad de căpitan. În primele zile ale revoluției, a aderat la cercurile moldovenilor care militau pentru emanciparea națională. Împreună cu alți conaționali ai săi, a început să propage ideile de emancipare națională printre studenții și soldații moldoveni aflați în garnizoana din Odesa, explicându-le necesitatea obținerii de către Basarabia a autonomiei moldovenești în cadrul Imperiului Rus. În perioada 1917-1918, a fost ministru al Agriculturii în guvernele Republicii Democratice Moldovenești, a contribuit la reforma agrară. După unirea Basarabiei cu România, în 1923, a început activitatea politică în cadrul Partidului Liberal. A deținut funcția de prefect al județului Bălți, din partea Partidului Național Liberal, un an și patru luni.
În 1927, a fost ales în Senatul României din partea județului Bălți până în 1928, până la instalarea la guvernare a Partidului Național Țărănesc. Din 1928 până în 1933, a fost în opoziție în calitate de membru al național-liberalilor. În 1933, Partidul Național-Liberal a câștigat alegerile și s-a instalat la putere. În această perioadă, Emanuil Catelli a revenit în funcția de prefect de Bălți, până în 29 decembrie 1937. „Pe urmă, la putere, au venit fasciștii și, la ordinul regelui (Carol al II-lea), toate celelalte partide au fost dizolvate. Eu, ca liberal convins, în aceste partide, nu am activat, dar susțineam și susțin că am fost și rămân românofil. Am luptat și nu voi renunța în orice circumstanțe să lupt pentru crearea unui stat român mare, cu toate formele sale de conducere existente”, i-a spus el achetatorului sovietic pe 20 august 1940. Pentru meritele sale față de statul român, a fost decorat cu următoarele distincții: Coroana României în grad de comandor, Steaua României în grad de ofițer, Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, distincție acordată pentru participarea la crearea României Mari.
„Scopul final, lupta pentru unirea Basarabiei cu România”
Pe 2 iulie 1940, a fost arestat de NKVD împreună cu alte personalități importante ale Basarabiei interbelice: Alexandru Baltaga, Vladimir Bodescu, Constantin Bivol, Ștefan Botnariuc, Teodosie Cojocaru, Ion Codreanu, Ion Ignatiuc, Teodor Neaga, Panteleimon Sinadino, Nicolae Secară, Grigore Turcuman, Teodor Uncu și Luca Știrbeț. În primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, Catelli, împreună cu alți deținuți, a fost evacuat în închisoarea nr. 4 din orașul Cispopol, RASS Tătară și supus din nou interogatoriilor.
FOTO: Amprentele digitale ale lui Emanuil Catelli din dosarul penal intentat de sovietici
În cadrul interogatoriului din închisoare din Chișinău, Emanuil Catelli i-a vorbit anchetatorului NKVD despre rolul său în organizarea militarilor moldoveni din Odesa, a Congresului Militarilor de la Chișinău și, în cele din urmă, a parlamentului Basarabiei, Sfatul Țării.
În calitate de președinte al Comitetului Național Moldovenesc din Odesa, Emanuil Catelli a subliniat, în cadrul anchetei, că avea drept scop inițial desfășurarea propagandei naționale printre soldații moldoveni pentru autonomia Basarabiei, iar ca obiectiv final urmărea propagarea unirii Basarabiei cu România.
„Conștientizând însă că unirea Basarabiei cu România nu putea fi propagată deschis, deoarece masele cuprinse de revoluție pe teritoriul întregii Rusii, sub conducerea bolșevicilor, se străduiau să formeze Republica Federativă Rusă, ne-am limitat la propagarea formării republicii autonome moldovenești (în cadrul Imperiului Rus). Altfel, ideile noastre și acțiunile urmărite ar fi fost șterse de revoluție”, spune deschis Catelli în fața anchetatorului Cerepanov.
Scopul final al Comitetului Național Moldovenesc, lupta pentru unirea Basarabiei cu România, a mărturisit Emanuil Catelli în fața anchetatorului, era cunoscut doar lui Anton Crihan și Ion Buzdugan. „Am ascuns acest lucru până la momentul potrivit. Aveam nevoie să așteptăm momentul politic potrivit în care să punem problema unirii Basarabiei cu România. Aceste condiții au apărtut atunci când Troțki a rupt încheierea păcii de la Brest (Tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial – i.g.), în urma căruia germanii au ocupat Ucraina și au protejat Basarabia de Revoluția rusă. Pe de altă parte, a fost organizată Rada Ucraineană, a apărut Skoropadski etc. (hatman al întregii Ucraine din 29 aprilie până în 14 decembrie 1918 – i.g.). Activitatea Comitetului Moldovenesc din Odesa, sub conducerea mea, a fost foarte intensă și, ca rezultat, am organizat din aceleași persoane la Odesa Sovietul Deputaților Militarilor, Studenților și Ofițerilor (moldoveni – i.g.) după model general. Acesta avea drept scop formarea aceleiași autonomii, iar ulterior unirea Basarabiei cu România”, a spus Catelli.
„Pregăteam planul pentru unirea Basarabiei cu România”
„În paralel cu Sovietul revoluționar al deputaților muncitori, țărani și soldați, ați creat Sovietul deputaților soldați, studenți și ofițeri (moldoveni – i.g.), contrarevoluționar și naționalist pentru slăbirea revoluției în Rusia. Așa este?!”, a insistat anchetatorul Cerepanov. „Da, absolut corect! Cu acest scop, noi, printre populație și soldații moldoveni, am decis să folosim lozinca sovietelor revoluționare bolșevice despre egalitatea în drepturi a naționalităților. În acest scop, noi am propagandat ideea formării autonomiei moldovenești în mediul populației Basarabiei, deși dinainte, împreună cu Halippa, Pelivan, Crihan, Buzdugan, Murafa ș.a., pregăteam planul pentru unirea Basarabiei cu România. Noi militam pentru formarea unei Românii Unite, care ar cuprinde toate neamurile poporului român – moldoveni, valahi, transilvăneni, bănățeni. În acest scop, noi foloseam ca argumente două momente: 1) Slăbiciunea Rusiei provocată de ocupația germană; 2) Pretențiile Ucrainei de a anexa Basarabia în urma căreia ar fi putut dispărea independența economică și politică a Basarabiei”.
„Am lucrat sistematic la crearea Sfatului Țării”
La sfârșitul anului 1917, urmând exemplul naționaliștilor ucraineni, care puneau problema Ucrainei independente (Самостійна Україна), potrivit lui Catelli, moldovenii de la Odesa au organizat 12 companii, conform autorizației lui Aleksand Kerenski, ministru al Justiției, al Apărării și prim-ministru al Guvernului provizoriu rus. „Aceste companii au fost trimise în Basarabia cu scopul de a menține ordinea și a preveni manifestarea elementului revoluționar, care creștea ireversibil, implacabil și amenința compromiterea planurilor noastre. În același timp, regimentele noastre trebuiau să facă propagandă pentru autonomia Basarabiei. Șeful tuturor companiilor era Anton Crihan. Ulterior, a fost trimis regimentul moldovenesc 40 de rezervă și baterie cu aceleași scopuri. Pe viitor, relațiile cu naționaliștii ucraineni s-au stins, deoarece ei aveau pretenții față de Basarabia”, a explicat Catelli.
În cadrul aceluiași interogatoriu, Emanuil Catelli susținea că ideea formării Sfatului Țării i-a aparținut lui și lui Pantelimon Halippa. „Noi (...) am lucrat sistematic la crearea Sfatului Țării. Pentru formarea organului suprem, Sfatul Țării, era necesară formarea unui congres militar în orașul Chișinău cu reprezentare din partea tuturor unităților militare, unde erau moldoveni. Congresul militarilor a fost creat la inițiativa comitetului din Chișinău în fruntea căruia era Gherman Pântea. În cadrul congresului au fost delegați 33 de persoane în viitorul Sfat al Țării. Acesta a fost primul nucleu al Sfatului Țării sub președinția lui Țanțu. În plus, au fost congrese la nivel de zemstve județene, de administrații orașenești, care și-au ales de asemenea deputații sub influența generală a deputaților congresului militarilor”, a subliniat militantul basarabean. După ce au fost aleși deputați din partea tuturor reprezentanților, a remarcat el, a fost creat Sfatul Țării, la ședința căruia din 24 ianuarie 1918, a fost proclamată independența Republicii Moldovenești. Pe 27 martie 1918, același Sfat al Țării a votat pentru unirea Basarabiei cu România și, astfel, a fost încheiat actul unirii.
„Cauzele esențiale” ale unirii Basarabiei cu România
În opinia lui Catelli, „cauzele esențiale” care au împins fracțiunea majoritară din parlamentul basarabean, Blocul Moldovenesc, să voteze pentru unirea Basarabiei cu România, au fost, în primul rând, faptul că majoritatea deputaților aveau convingeri naționale, „pentru a forma un stat românesc unitar” și, în al doilea rând, faptul că în 1918, germanii au ocupat Ucraina. „Dispersând Rada ucraineană, Wilhelm (împăratul Germaniei – i.g.) l-a pus în fruntea Ucrainei pe generalul maior de suită Pavlo Skoropadski, pe care l-a numit într-o scrisoare „Luminăția voastră”. Ca rezultat al acestor cauze, a apărut problema cu cine să te unești? Și deoarece în Sfatul Țării erau mulți românofili, a fost rezolvată problema unirii cu România”, a explicat el.
„În mod special, aș vrea să subliniez, că eu, Halippa, Buzdugan, Alexandri, Pelivan, Ion Văluță ș.a., noi am fost românofilii convinși și am tins cu toate forțele să ne unim cu România, deoarece, pentru noi, bolșevismul era străin și în Federația Rusă noi nu am vrut să intrăm, de aceea noi ne-am direcționat și orientat spre unirea cu România. După votarea unirii, eu am fost director al Agriculturii și am procedat la elaborarea reformei agrare împreună cu Comisia Agrară din Sfatului Țării, care a fost confirmată înainte de dizolvarea de vacanța de vară. În paralel cu Comisia Agrară, își desfășura lucrările Comisia Constituțională, care avea ca obligație să elaboreze un proiect de constituție a autonomiei Basararabiei în interiorul României. După adoptea reformei agrare, la inițiativa lui Halippa, a fost propusă anularea unirii condiționate și dizolvarea Sfatului Țării și, din noiembrie 1918, Basarabia a devenit definitiv românească. În același timp, a fost dizolvat și Consiliul Directorilor Generali”, preciza Emanul Catelli.
Fiind arestat imediat după ocuparea Basarabiei de către URSS în 1940 și acuzat de activitate antirevoluționară, s-a stins din viață în GULAG-ul sovietic, pe 18 februarie 1943. A fost omul care mărturisea despre sine în fața anchetatorilor NKVD-iști: „Am luptat și nu voi renunța în orice circumstanțe să lupt pentru crearea unui stat român mare, cu toate formele sale de conducere existente”.
