Feodosia Magari, o tânără de 31 de ani din Recea, Strășeni, în 1951, după ce a adăpostit în casa proprie membrii unui grup de rezistență antisovietică, în mare oameni care au fugit de deportările din iulie 1949, și le-a dus cu sacii produse alimentare în pădure aproape un an de zile, i-a denunțat pe toți poliției politice sovietice și pe alte vreo 20 de persoane din sat, care le-au dat de mâncare și i-au ascuns pe fugari.
Feodosia Magari, de 31 de ani, era o tânără orfană și analfabetă din Recea. Toată averea pe care o moștenise de la părinții săi era o casă acoperită cu paie, care stătea să se prăbușească, și niciun obiect de uz personal. Singurele rude pe care le avea erau sora sa, Elizaveta Donica, născută în 1902, căsătorită și rămasă văduvă cu un copil în 1941, și un frate, Ștefan Magari, cu care trăia sub același acoperiș de paie.
FOTO: Casa Feodosiei Magari
Pe 13 aprilie 1951, Feodosia a fost arestată după ce, cu o săptămână mai devreme, în noaptea din 6 spre 7 aprilie, Filip Magari, Afanasie Magari și Gavril Andronachi, fiind încercuiți de un grup de angajați ai Ministerului Securității de Stat (MGB) ai URSS în casa Elizavetei Donica, au opus rezistență armată și l-au omorât pe un locotenent, Șevcenko. În întunericul nopții, Afanasie Magari și Gavril Andronachi au reușit să scape, iar Filip Magari, Elizaveta Donica, fiul acesteia Dumitru, și Feodosia Magari au fost reținuți.
Tânăra a fost învinuită că participase la o adunare ilegală în casa surorii sale, Elizaveta Donica, unde s-a pus la cale omorul președintelui sovietului sătesc din Recea, Vasile Cheptene, că luase parte la împărțirea bunurilor furate de membrii grupului de rezistență din magazinele din Gălești și Recea și din ceainăria din Gălești, raionul Strășeni. În fond, a fost arestată pentru că, din 1949 până în aprilie 1951, a avut o relație strânsă, „sistematică”, cu grupul „bandiților-teroriști” condus de „culacul” Spiridon Magari.
„Vor aștepta începerea războiului”
Conform depoziției sale, Feodosia Magari i-a cunoscut pe Afanasii Magari și Spiridon Magari în vara lui 1949, după operațiunea de deportare, în casa surorii sale, Elizaveta Donica. Femeile le-au propus celor doi bărbați să stea ascunși în casa Elisavetei Donica. Însă Afanasii Magari și Spiridon Magari au răspuns că vor aștepta începerea războiului Angliei și Americii împotriva URSS. Și, în urma noului război, după spusele lor, puterea sovietică va fi doborâtă, iar „ei vor trăi din nou bine”, „mai bine decât înainte, pe vremea românilor, până în 1940”.
Până a începe războiul însă, bărbații aveau alte scopuri, sublinia Feodosia, își propuneau să organizeze jafuri și acte teroriste asupra activiștilor sovietici.
„Ei spuneau că în Moldova vor veni americanii, care vor răsturna puterea sovietică și vor instaura o nouă putere unde nu vor mai fi colhozuri. Ne îndemnau să nu se subordonăm puterii sovietice și să sabotăm acțiunile ei. Știu, de asemenea, că membrii grupului ascultau emisiuni radiofonice la locuitorii satului Recea, cum ar fi Slonina Mihăilă și bandiții Magari.”
FOTO: Filip Magari, unul din membrii grupului de rezistență antisovietică
Cine erau, de fapt, bandiții-teroriști
În realitate, acești „bandiți”, opt la număr, erau în mare parte oameni băgați în lista persoanelor ce urmau să fie deportate la 5-6 iulie 1949, care au ales calea pădurii și a rezistenței, după ce li se confiscaseră averea și se aștepta să fie strămutați în Siberia.
Spiridon Magari era locuitor „care a trăit bine” în Recea, Afanasie Magari a fost primar până în 1940, Mina Cogan, originar din satul Martinești, era învățător, cu părinți deportați. Filip Magari a lucrat la magazinul din Recea și a fost denunțat de fratele Feodosiei Magari că a întors lucrurile confiscate de la culaci puse în vânzare. Gavril Botnari și soția sa din Greblești, de asemenea, au reușit să fugă în noaptea deportărilor. Nicolai Cheptene era locuitor al satului Recea. Elizaveta Donica și fiul său, Dumitru, au fost băgați în grupul de „trădători” ai statului sovietic pentru că au adăpostit acești oameni și au oferit casa lor ca loc de refugiu, unde fugarii puteau să se vadă cu soțiile lor.
După ce i-a fost înaintată învinuirea, Feodosia Magari a decis să spună „tot adevărul”.
„Eu am contacte cu grupul antisovietic alcătuit din opt persoane: Magari Afanasii Ivanovici, locuitor al satului Recea, Magari Spiridon Andreevici, locuitor al satului Recea, Cheptene Nicolai, locuitor al satului Recea, Cogan, locuitor al satului Martinești, raionul Bravicea, Botnari Gavril, soția acestuia, Efimia, locuitori ai satului Greblești, Andronachi Gavril din Zubrești și Magari Filip, locuitor al satului Recea”, și-a început Feodosia mărturia.
Grupul se ascundea, după spusele ei, în pădurea Lopatna, raionul Bravicea, unde avea două bordeie, o colibă acoperită cu pânză de cort și crengi. „Știu unde se află locul și pot să vă arăt cele două bordeie, dar bandiții, probabil, s-au mutat în alt loc”, a spus ea anchetatorului. „Am mers de vreo 25 de ori [în pădure – i.g.] cu nepoata lui Magari Afanasie, Iova Agafia. Le-am dus de mâncare bandiților în diferite zile și luni, în primăvara, vara și toamna anului 1950 și în primăvara lui 1951.”
Numele celor 20 de persoane
În timpul iernii, odată cu venirea frigului, a spus ea, membrii grupului de rezistență se ascundeau în casele sătenilor din Recea. Și, în continuare, Feodosia înșiră numele tuturor oamenilor care le-au oferit refugiu fugarilor. În total, 20 de persoane: Iațcu Nichita, Magari Valentin, Canțâr Raventi, Bamuteanu Andrei, Doroș Ecaterina, Aftenii Alexandra, Draguțan Gheorghe, Panaiti Afanasii, „Șiocănel” Alexandru, Panaiti Vasile, Curuceanu Ion, Slanina Ion, Donica Gheorghe, Slonina Tiofis, Donica Vasile, Chihai Vasile, Magari Vladimir, Priguza Chiril, Cheptene Victor, Donica Elizaveta. La sfârșitul listei, Feodosia și-a adăugat și numele ei: „Eu l-am ascuns în casa mea pe Magari Filip, i-am dat de mâncare și am fost în concubinaj cu el mai mult de un an”.
Inițial, continuă tânăra, liderul grupului a fost Magari Spiridon, dar a fost arestat în mai 1950 pentru omorul președintelui sovietului sătesc din Recea. „A fost arestat pe câmp, în apropiere de satul Chirianca, împreună cu Cheptene Nicolai. În timpul reținerii, ultimul s-a sinucis. După Magari Spiridon, liderul grupului a fost Magari Afanasie”.
„De unde știți toate aceste detalii?”, au intervenit procurorul Șapa și căpitanul de miliție Fomin. „L-am cunoscut pe Magari Spiridon, ca pe consătean culac. El s-a sustras de la deportări în iulie 1949 și a trecut în ilegalitate. În februarie 1950, la sora mea, Donica Elizaveta, m-am întâlnit cu Magari Spiridon și, la cererea lui, am mers la soția lui și i-am adus produse alimentare. A doua oară, ne-am întâlnit cu Magari Spiridon și cu membrii grupului său în casa surorii mele, Elizaveta Donica, în aprilie 1950. Atunci, membrii grupului au adus multe produse, dulciuri și votcă, după jefuirea magazinului în Gălești, raionul Strășeni. Au băut și au mâncat în casa surorii mele. Am băut și am mâncat și eu împreună cu ei. Atunci am avut pentru prima dată contact sexual cu Magari Spiridon și așa am trăit cu el trei luni, până la arestarea lui. Elizaveta Donica era atunci în concubinaj cu Magari Afanasii, de aceea știu cine face parte din grup și unde s-au ascuns”, a explicat femeia, insistând că știe ce face și ce spune.
FOTO: Armă consfiscată de la unul din membrii grupului de rezistență antisovietică
„Mi-a ruinat gospodăria”
Feodosia a ținut să spună că membrii grupului l-au omorât pe fostul președinte al sovietului sătesc din Recea, Cheptene Vasile, în martie 1950. „Magari Spiridon, Magari Afanasii, Magari Filip și Cheptene Nicolai. Ultimul era înarmat cu un pistol, iar ceilalți – cu puști. În timpul unei beții, Magari Spiridon, în prezența mea și a surorii mele, a povestit: președintele sovietului sătesc m-a trecut în lista de culaci și mi-a ruinat gospodăria și, cu înjurături, a spus că trebuie omorât. În aceeași seară, în casa surorii mele, ei au convenit să îl omoare pe președinte. Sora mea, Donica Elizaveta, a început să îi convingă să nu îl ucidă, dar Spiridon a insistat și, la ora 10 seara, au plecat. După ce au ieșit ei, am plecat și eu acasă și am auzit două împușcături, așa a fost omorât fostul președinte al sovietului sătesc”, a mărturisit tânăra.
„La vreo trei săptămâni după omorul președintelui”, și-a reluat ea autodenunțul, „în casa Elizavetei Donica, Spiridon a mai spus că și-a îndeplinit scopul, adică l-au omorât pe președintele sovietului sătesc: Magari Spiridon a spus că el însuși l-a strigat la ferestră pe fostul președinte al sovietului sătesc și, în ograda casei sale, a tras în el. A două împușcătură a fost trasă de Cheptene, tot în fostul președinte”.
În noiembrie-decembrie 1949 sau la începutul anului 1950, membrii grupului în frunte cu Magari, și-a continuat Feodosia autodenunțul, au jefuit magazinul cooperativei sătești de consum din satul Gălești. La jaf au participat, a subliniat ea, Afanasii Magari, Andronachi, Spiridon Magari, Cogan, Gavril Botnari, „toți erau înarmați”. Toate produsele furate din magazinul satului Greblești, în doi saci, a precizat ea, au fost aduse în casa Elizavetei Donica unde au fost împărțite, iar votca au băut-o.
„L-a prins noaptea la nevastă-sa”
Peste un timp, în aprilie 1950, același grup, a subliniat femeia, a jefuit magazinul din Recea. Au participat, după spusele ei, Spiridon Magari, Filip Magari, Nicolae Cheptene, Afanasii Magari. „În toamna lui 1950, Feodosia a relatat că Andronachi l-a luat pe Filip Magari și au plecat acasă la el unde l-au prins noaptea la nevastă-sa pe președintele cooperativei sătești de consum, Ignat Magaleas. L-au dezbrăcat în pielea goală și l-au bătut cu batul armei. I-au luat o sumă mare de bani, un ceas și au plecat, amenințându-l să nu le mai iasă în cale”. De partea cealaltă, Ignat Magaleas a spus în instanță că s-a dus la soția lui Andronachi să îi întoarcă niște bani și că a fost bătut doar de Andronachi.
În noaptea reținerii lui Filip Magari, pe 6 aprilie 1951, spre seară, continuă Feodosia Magari, a mers la soră-sa, Elizaveta Donica, unde urmau să vină peste o zi membrii grupului.
FOTO: Elizaveta Donica, sora Feodosiei Magari
„Pe 6 aprilie, într-adevăr, în casa Elizavetei Donica erau membrii grupului: Afanasii Magari, Filip Magari și Gavril Andronachi. Soră-mea mi-a dat 18 ruble și mi-a spus să le aduc trei litri de vin, pe care l-au băut bărbații, eu, sora mea și fiul surorii [Dumitru Donica]. Ei au spus că trebuie să meargă în satul Greblești să se întâlnească cu Mina Cogan și Gavril Botnari și să plece în pădure. Eu am plecat spre seară acasă. Seara urma să vină la mine Filip Magari, dar nu a mai venit pentru că în noaptea de 6 spre 7 aprilie a fost reținut de angajații miliției în casa surorii mele, pentru banditism și pentru omorul angajatului MGB. Dar nu știu cine l-a omorât anume pe angajatul MGB. Nu m-am mai întâlnit cu ei din 6 aprilie 1951.”
Potrivit lui Filip Magari, el, Afanasie Magari și Gavril Andronachi au stat în casa Elisavetei Donica până ce au fost încercuiți de angajaților MGB la ora 24:00, pe 6 aprilie 1951. „Convingându-ne că suntem încercuiți și nu putem să ne retragem pe nevăzute, noi trei am pregătit armele și munițiile și, la ordinul lui Afanasii Magari, am început să tragem în angajații MGB. În timpul schibului de focuri, a fost omorât angajatul MGB, Șevcenko, care a venit cu o lanternă în fața casei Elisavetei Donică și a spus să ne predăm. Judecând după circumstanțele pe care le știu, Șevcenko a fost omorât de un foc tras de Afanasie Magari”, a spus bărbatul, precizând că el a tras patru focuri.
Feodosia se consideră nevinovată
Pe 27-28 august 1951, în urma sentinței Judecătoriei Militare a Trupelor Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldovenești, Magari Filip Clementievici, născut în 1909, în satul Recea, r. Strășeni, a fost condamnat la 25 de ani de lagăr pentru corecție prin muncă, cu confiscarea averii, lipsire de drepturi pentru cinci ani.
Donica Elizaveta Gheorghevna, născută în 1902, locuitoare a satului Recea, analfabetă, văduvă, a fost condamnată la 25 de ani de lagăr pentru corecție prin muncă, cu confiscarea averii și lipsirea de drepturi pentru cinci ani.
Donica Dumitru Visarionovici, născut în 1932, locuitor al satului Recea, raionul Strășeni, a fost condamnat la 10 ani de lagăr pentru corecție prin muncă, lipsit de drepturi pentru trei ani.
Deși a pledat nevinovată, cu tot cu autodenunțul ei, Magari Feodosia, a fost condamnată de asemenea la 25 de ani de lagăr pentru corecție prin muncă, cu confiscarea averii și lipsirea drepturilor pentru cinci ani.
