Republica Moldova a găzduit, între 16 - 20 iunie 2025, Congresul Mondial al Viei și Vinului, un eveniment, în premieră, în țara noastră. Chișinăul a fost (auto) proclamat “capitala mondială a vinului” pe durata acestor câteva zile care, însă, nu au trecut fără incidente.
Ce a fost, de fapt, acest Congres ?
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) întrunește reprezentanți ai 51 de guverne din lume, fiind un “fel de ONU” în lumea vinului. Reprezentanții OIV — atât oficialitățile, cât și experții din domeniul tehnic — se adună la mai multe forumuri anuale. Dar, ceea ce s-a întâmplat la Chișinău, este cel mai prestigios for: Congresul și Asambleea (Adunarea Generală – n.r.). De obicei, guvernele lumii fac lobby puternic pentru a găzdui anume acest eveniment. Anterior, Congresul s-a desfășurat în Dijon (Franța), iar cu un an mai devreme, în Mexic.
Congresul din 2025 a deschis oficial cel de-al doilea centenar al OIV. Este, așadar, o organizație solidă, mai “veche” decât ONU, cu tradiții și cutume.
Evenimentul nu trebuie confundat cu o expoziție de vinuri (Prowein sau Wine Paris – cu 50-60 de mii de vizitatori) ori cu o competiție de vinuri (Mondial de Bruxelles, Berliner Wein Trophy – cu 7-8 mii de vinuri și 300-400 de jurați).
Congresul OIV este, în esență, un for științific și interguvernamental. Pe de o parte, oamenii de știință relatează despre cele mai noi descoperiri din domeniul viei și vinului, iar pe de alta, factorii politici, votează, sub formă de rezoluții, noi standarde în vinuri, recomandate ulterior organismelor naționale.
Fără îndoială, autoritățile au punctat o bilă albă prin aducerea Congresului la Chișinău. Dincolo de efortul diplomatic, s-a înaintat cu următoarele argumente:
- Moldova are cea mai mare suprafață de vie raportată la populație (4 ha/100 de persoane)
- Se află în top 20 la producerea de vin în lume; nr 14 la exportul de vin și nr 5 la exportul de brandy.
- Există peste 250 de producători de vin, cu export în 70 de țări și cel mai mare indice mondial la export versus producție.
Dar, cum îmi spunea unul dintre oamenii influenți în lumea vinului: Chișinăul a intrat în vizor după organizarea summit-ului UE la Bulboaca. Dincolo de declarații și politică, este un efort logistic să aduni la un loc 500 de oameni importanți. Trebuie să ai zboruri cu conexiuni bune, hoteluri, săli de conferință, translatori (la congres au lucrat 49!) și multe alte elemente de logistică, puțin vizibile, dar foarte importante pentru un asemenea eveniment. Am arătat că se poate.
Ce nu s-a spus despre “incidentul ucrainean”?
În a doua zi a Congresului, pe rețelele sociale și în presă au început să apară știri despre faptul că delegația Ucrainei s-a retras, fiind nemulțumită de prezența steagului rus la eveniment. De fapt, “punctul trigger” a fost prezentarea unui om de știință rus, în care Crimeea era prezentată ca parte a Federației Ruse.
Internetul moldovenesc a explodat în acuzații referitor la prezența Rusiei la Congres. De fapt, Federația Rusă este membră a OIV; nu este în niciun fel sancționată; protocolul organizației prevede afișarea steagurilor, etc. De menționat, că la un eveniment similar din Franța, anul trecut, a fost aceeași situație cu steagurile, dar atunci s-a trecut fără scandal.
În orice ccaz, autoritățile moldovene au intervenit la timp, s-a discutat cu ambasadorul ucrainean, cu delegații ucraineni și, până la urmă, incidentul a fost aplanat. Partea ucraineană a făcut în seara zilei cu pricina o prezentare de vinuri ucrainene, iar ulterior a revenit la lucrările congresului.
Sigur, gestul ucrainenilor e de înțeles. De altfel, Chișinăul îi sugerase OIV-ului că pot apărea conflicte, dar mesajul de la Paris a fost că vinul este în afara politicii.
Probabil, această situație depășește nivelul de expertiză al Oficiului Național al Viei și Vinului, și poate era cazul diplomației moldovenești să intervină mai insistent. În special, că la lansarea Congresului fusese prezentă și președinta Maia Sandu.
Ca o abatare în încheierea temei: unul din delegații OIV a remarcat că, bunăoară, președintele francez Emmanuel Macron nu a participat la ședința centenară a organizației care a avut loc în Franța, iar președinta Sandu și-a croit timp pentru un mesaj de salut.
“Cea mai bună organizare din ultimii șase ani”
Vineri seara, (pe 20 iunie – n.r.) la un local de vinuri din centrul Chișinăului, era aglomerație mare. L-am întâlnit acolo pe directorul OIV, John Barker, stând modest la coadă.
M-am mirat că nu e recunoscut și am încercat să-i facilitez obținerea unei sticle de vin. Ca un occidental veritabil, a spus că nu e mai deosebit cu nimic și trebuie să respecte rândul.
— Cum a fost congresul?, îl întreb.
— Cea mai bună organizare din ultimii șase ani, mi-a răspuns.
Părea sincer. Mesaj confirmat și de o mulțime de prieteni străini, care au fost la Congres.
“Sloganul Vinului Moldovei — Unexpectedly great (Neașteptat de bun) — a coincis cu ceea ce am trăit la Chișinău. Natură, vinuri și oameni buni. O experiență neașteptat de bună!”, mi-a spus Adrian Oelofse, reprezentantul industriei vinului din Africa de Sud.
“S-a întâmplat ceva istoric” - așa își începe articolul din WineMag, Davide Bortone, un journalist foarte titrat în Italia.
Este tocmai genul de reacții de care are nevoie Wine of Moldova pentru a deveni mai popular în lume.
Congresul OIV a costat bugetul de stat 10 milioane de lei, este practic o investiție în promovarea țării în exterior.
Un moldovean remarcat pe plan internațional
În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova.
„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John Barker, Directorul OIV.
A fost un moment în care ne-am simțit mândri. Moment ce merită celebrat cu un spumant bun moldovenesc. Este tocmai tema principală a unui alt eveniment major: la toamnă, Chișinăul va găzdui competiția de spumante al Concours Mondial de Bruxelles.
Puțin câte puțin ne poziționăm pe harta vinurilor bune!
