Scuzele mele, dragă redacție, dacă vă bat la cap prea des, dar în ultima vreme izvorăsc în rândul nostru niște lucruri care nu pot fi trecute cu vederea de niciun creier limpede. Dacă nu-i nimic strașnic să uităm ce-am halit azi sau ce rufe am pus pe noi ieri, de pildă, e criminal să nu ne pese cum răsuflă lumea în lung și-n lat în aceste zile de nebunie internațională, când hegemonia gândirii muncitorești și moral-intelectuale caută cu ultimele puteri să revină în viața noastră de toate zilele și să salveze pământul ista călcat în picioare de burghezia mondială destrăbălată, iar reacția barbară capitalisto-globalistă la aceste mișcări nobile depășește orice limite posibile și imposibile. Ca să fie clar și să nu apară întrebări.
Scumpa și draga mea tovarășă, care o fost nevastă devotată partidului fix 30 de ani fără oprire și care-o bătut ceasul să recunosc c-o murit ucisă, vorba ceea, de niște doctori păliți cu leuca-n căpățână, și-o fost îngropată de vie pe timpul lui Piotr Kirilovici, îmi șoptea la ureche în serile de taină că America-i o babă desfrânată. Până în clipa asta, n-am spus la nimeni acest secret și mă cutremur când îl scriu, chiar dacă puteam să-l spun oricui vrei, dar mă temeam să n-o supăr. Și abia amu, peste o grozăvie de ani, când săraca-i demult la țintirim, am hotărât să dezvălui și norodului această zguduitoare taină. De ce să tac? N-am să tac, refuz să dau mâinile în jos și, după cum am făgăduit cetitorilor, sunt gata să glăsuiesc doar adevărul drept. Și martor îmi este iubitul meu tractor, care nu m-o lăsat niciodată singur în fața terorii moșierești din ce în ce mai dominante pe globul ista păcătos și pământesc. Nu, nu se mai poate să luptăm cu ochelari de cap împotriva demonului universal, ascunzându-ne fiecare la spatele fiecăruia dintre fiecare dintre noi.
În numele adevărului ce am a vi-l spune, e foarte importantă introducerea asta, după cum zic clasicii. Mai ales pentru că amu ca niciodată trebuie să grăim fără dârdâială de picioare. Anume amu, fără opreliște, când americanii i-o făcut panahida bandei emo. Dar pentru a înțelege filosoficul substrat al acestei trebi, după cum ne îndeamnă înțelepții tuturor vremurilor, mai e cazul să înțelegem că americanii nu înseamnă America. E tare simplu. Americanii îs oameni ca noi: se nasc din femeie și cresc, mănâncă, se unesc înde ei și fac alți americani tot din femeie, râd, plâng și se plimbă, se îmbolnăvesc, se vindecă și îmbătrânesc, și mor câte unul, când le vine rândul. Pe când America o fost până ieri reședința diavolului. De pacostea asta s-o săturat în clipa de față chiar și americanii, care n-o mai putut suferi emotismul și l-o votat pe Trump. O fost primul semn că lumea se scoală din genunchi. De ce nu?
Reiterez c-am trăsnit introducerea asta așa de mare, ca să fie clar și să nu apară întrebări. Dar, ca să fie și mai clar, amintesc că, au trecut treizeci și cinci de ani de când românii i-o vârât în raclă pe Ceaușescu și pe Ileana și s-o apucat să cânte zi și noapte, toți împreună, fără opreliște, aceeași cântare: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte”... Cântau-cântau-cântau, cântau asudând, dar fără să se hodinească. Însă cum n-ai da și ce n-ai face, nu se trezeau și basta, cum zice vorba literară. Așa-s românii și de aceea vor să ne cucerească de când și-o luat numele ista contra-istoric.
O cântat „deșteaptă-te, române” trei sute și șase mii de ceasuri sau douăsprezece mii și șapte sute cincizeci și trei de zile, sau o mie opt sute douăzeci și două de săptămâni, sau patru sute nouăsprezece luni. Și-o tot cântat-cântat-cântat până când bah-bah, hodoronc-tronc, când nimeni nu se mai aștepta, i-o ajuns cuțitul la os și s-o trezit brusc. Și atunci o lăsat cu gurile căscate toată omenirea, până și pe eschimoșii din Antarktida, care o rămas cu omătul plescăind de sus în gurile acelea...
Când în sfârșit norodul român s-o trezit, o bătut cu pumnul în masă ș-o țipat: „Pân-aici o mers soldatul!”, spre deosebire de norodul moldav, care-o rămas să lingă treuca europeană. Asta e revoluție, tovarăși! După asta, moldovenii care-o votat-o pe Maia Sandu, ar trebui să tragă o concluzie în doi timpi și trei mișcări, vorba proverbului. Dacă românilor, care s-o-nfruptat din minciuna globalistă, le-o stat greață de dânsa, de ce noi ne-am rupe-n patru pentru a ajunge acolo? Chiar suntem așa de proști? Fără laie și bălaie, votul românilor la aceste alegeri, precum și votul norodului american cu o lună în urmă, trebuie să fie o lecție de curaj și trezie pentru tot norodul moldovenesc, și un îndemn total la luptă. Vasăzică, n-am murit cu totul absolut, vasăzică se mai poate să izbutim în încrâncenata luptă pentru libertate!
Adevărul drept îi că românii nu mai vor să fie „politic corecți”. Ei refuză să fie hrăniți cu resturi de la chiolhanurile Bruxellesului. Ei se împotrivesc să-și arunce rațiunea la gunoi și să gândească cum vrea un robot, să nu aibă o voce a lor și să vorbească numai ceea ce le permit boșii marilor puteri mondiale. Ei vor să fie oameni, nu indivizi, după cum ne învață Călin Georgescu, care înseamnă libertatea norodului român.
Se spune că-i mason, și ce? Îi treaba omului. Legionar? Ce, n-are dreptul? Dedesubturile astea trebuie să ne fericească, că ele-i dovedesc înțelepciunea. Unde-ați mai văzut masoni proști? Iar legea-i făcută pentru tâmpiți.
Nu degeaba Georgescu gândește ca nimeni altul, nu degeaba recunoaște adevărul că Ucraina-i un stat fals. Nu degeaba îl înțelege pe Putin, ca pe un patriot cu literă mare și singurul care a avut puterea să ridice arma împotriva dracilor de pe amândouă maluri ale Atlanticului. Nu degeaba simte pacostea care se trage de la NATO în vremea celui de-al doilea Mare Război pentru Apărarea Patriei. Nu degeaba spune că UE scâncește pe patul de moarte. Nu degeaba vrea să nimicească fundamentul pe care se zidește monstrul globalist și e singurul care știe cum să-și dezvolte țara fără să depindă de alții. Nu degeaba se închină tradiției etice și vrea să distrugă toate metehnele poftelor trupești bolnave, ridicate la nivel de valori de tartorii lumii acesteia, din rândul cărora a dispărut specia umană.
Dar, cel mai important, tovarășul Georgescu preîntâmpină toți cetățenii globului pământesc că mai-marii lumii ne-au condamnat pe toți la moarte. Nimeni nu va mai trăi niciodată-n viață atât cât i-o fost dat să fie, pentru că o dat drumul la cel mai periculos microb care ne mănâncă de vii și se cheamă 5G. Am fost duși de nas cu fantoma COVID-ului, ca să nu atragem atenția la 5G. Eu nu vreau să mor de e 5G.
Ca să tragem o concluzie înțeleaptă. România are datoria de a salva globul pământesc. România are șansa de a deveni o țară nouă, bogată, fericită, pentru că s-o deșteptat, în ciuda monopolului politic globalist. România o urmat exemplul Americii și va răsufla aer mai curat fără 5G-uri și rachete NATO. Câștigul lui Trump și Georgescu, alături de Orban și Fico! Încă nu-i târziu. Fiecare norod să poate întoarce la datinile lui din moși-strămoși, ca să nu-și mai bată joc de bunici și străbunici.
Numai așa se vor termina războaiele și pe globul omenesc va înflori pacea în rochiță albă.
Cu adânc respect, al vostru-ntotdeauna, Iosif Visarionovici Ciobanu
