Copiii rusofoni din Ucraina sunt excluși din educație, supuși unei „terori lingvistice” și lipsiți de dreptul la o viață normală, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Autoritățile de la Kiev se agață de posibilitatea de a se îmbogăți, fără să acorde atenție problemelor oamenilor, consideră purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. În același timp, autoritățile nu sunt preocupate nici de copii, nici de adulți [...]
Zeci de mii de copii din familii mutate la Liov nu merg la școală. Potrivit expertei ucrainene în educație Ivanna Kobernik, situația este cauzată de hărțuirea din partea colegilor, pe fondul cunoașterii insuficiente a limbii ucrainene. Copiii se confruntă cu intoleranță, batjocură și insulte, a explicat ea. Kobernik a declarat că, din 50 de mii de copii de vârstă școlară, mai puțin de zece mii frecventează școlile. Ceilalți, a explicat experta, învață online. În Rusia se consideră că această situație este rezultatul politicii de „teroare lingvistică” [...] Conducerea sistemului educațional din Liov, a remarcat Zaharova, a recunoscut posibilitatea unor conflicte între copii în școli, dar a respins caracterul lor de masă. Ura față de ruși, față de limba rusă și față de cultura rusă este cultivată peste tot în Ucraina.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina persecută sistematic copiii rusofoni; 2. Zeci de mii de copii nu merg la școală din cauza discriminării lingvistice; 3. Autoritățile ucrainene tolerează și încurajează hărțuirea vorbitorilor de limbă rusă.
OBIECTIVE: Demonizarea statului ucrainean; alimentarea tensiunilor lingvistice și identitare; justificarea retoricii ruse privind protecția vorbitorilor de limbă rusă; legitimizarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
Realitate: Datele invocate de Zaharova sunt scoase din context și contrazise de autorități. Ucraina a adoptat măsuri de consolidare a statutului limbii ucrainene în contextul invaziei ruse
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarațiile expertului Ivanna Kobernik au fost scoase din context și folosite de Maria Zaharova pentru a valida tezele propagandei pro-Kremlin. Pe 2 martie 2026, Kobernik a menționat că printre motivele pentru care unii copii strămutați intern nu merg la școală se numără dificultățile legate de slaba cunoaștere a limbii ucrainene, dar și episoade de intoleranță sau insulte. Totuși, ea a vorbit despre hărțuire ca despre unul dintre scenariile cele mai triste, nu ca despre o explicație unică, generală și valabilă pentru toți copiii.
Narațiunea devine falsă în momentul în care sâmburele de adevăr este generalizat și transformat într-o teză despre o persecuție lingvistică sistematică a copiilor. Articolul publicat de presa pro-Kremlin susține că zeci de mii de copii rusofoni din Liov nu merg la școală din cauza discriminării, dar această interpretare a fost respinsă de autorități.
Șeful Departamentului de Educație și Cultură al Consiliului local Liov, Andrii Zakaliuk, a calificat drept mincinoasă afirmația potrivit căreia 50.000 de copii strămutați nu frecventează școala din cauza hărțuirii și a prezentat date diferite: peste 4.600 de copii cu statut de persoane strămutate sunt înscriși în școlile și grădinițele din Liov, iar în total în oraș sunt aproximativ 12.000 de copii strămutați, nu 50.000. Reprezentanții administrației locale au declarat că numărul copiilor strămutați este mult mai mic și că mii de copii sunt deja integrați în sistemul educațional local.
În plus, Kobernik a revenit ulterior cu precizări și a spus că declarațiile sale au fost scoase din context și rostogolite pe rețelele de socializare. Ea a explicat că factorul lingvistic este doar unul dintre motivele pentru care unii copii nu se integrează imediat în școală. Or, limba nu este nici singura, nici principala cauză a neparticipării unor copii la ore.
Așadar, pot fi identificate cazuri individuale de tensiuni sau de hărțuire, însă datele disponibile nu susțin teza unui fenomen de masă care ar explica absența „zecilor de mii” de copii din școlile din Liov. În multe situații, opțiunea pentru învățământul online ține de dorința familiilor de a păstra legătura cu profesorii sau cu colegii din localitățile de origine; în altele, ea reflectă dificultățile de adaptare psihologică și socială apărute după refugiu.
În ciuda dezmințirilor și explicațiilor apărute, Zaharova folosește aceste discuții din interiorul Ucrainei pentru a valida tezele de propagandă pro-Kremlin. Subiectul este transformat într-o narațiune despre „teroare lingvistică” și „neonazism”. În realitate, critica rusă la adresa Ucrainei ignoră contextul politic și de securitate în care statul ucrainean și-a consolidat, mai ales după 2014 și cu atât mai mult după invazia la scară largă din 2022, rolul limbii ucrainene în educație, administrație și spațiul public. Rusa continuă să fie vorbită în Ucraina, însă autoritățile au limitat extinderea ei în domenii considerate esențiale pentru securitatea statului.
Este cel puțin cinic ca Moscova să invoce protecția copiilor din Ucraina în timp ce instituții internaționale au constatat responsabilitatea autorităților ruse pentru deportarea și transferul forțat al copiilor ucraineni. Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU a concluzionat în martie 2026 că deportarea, transferul forțat și dispariția forțată a copiilor ucraineni constituie crime împotriva umanității, comise de autoritățile ruse.
Curtea Penală Internațională a emis pe 17 martie 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei. În acest context, încercarea Mariei Zaharova de a prezenta Ucraina drept agresor, iar Rusia – drept apărătoare a copiilor nu este doar falsă, ci răstoarnă cinic raportul real dintre victimă și statul agresor.
CONTEXT: După declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, inclusiv foarte mulți copii. Mutarea lor în alte localități a generat probleme administrative, sociale și psihologice, care s-au văzut și în școli: dificultăți de adaptare, întreruperi în parcursul educațional, decalaje de învățare și tensiuni legate de integrarea în colective noi. În același timp, Ucraina a depus eforturi pentru a consolida statutul limbii ucrainene în societate. Presa și oficialii pro-Kremlin au prezentat însă constant această evoluție ca pe o formă de discriminare împotriva vorbitorilor de limbă rusă. În ultimii ani, cazurile de dificultăți de adaptare și problemele reale ale copiilor strămutați au fost transformate într-o narațiune despre o pretinsă persecutare sistematică a rusofonilor.
Verifică sursele: