Perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie va începe pe 14 iulie, conform programului calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală. Pe 20 iunie, CEC a început recepționarea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale, iar înregistrarea candidaților la funcția de deputat se va desfășura în perioada 20 iulie – 19 august. Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe oficial pe 29 august a.c.
Dezinformarea pe rețelele de socializare, o provocare pentru autorități
Printre provocările pe care autoritatea electorală le are de înfruntat în această campanie se numără finanțarea ilegală a partidelor și campaniilor, deschiderea secțiilor de vot în țările unde au loc conflicte armate, dar și în regiunea transnistreană, unde competitorii electorali nu au acces. De asemenea, dezinformarea pe rețelele de socializare reprezintă o provocare pentru autorități, spune vicepreședintele CEC, Pavel Postică.
„Prima provocare care stă în fața noastră este să ajustăm prevederile actelor normative subsecvente aprobate de CEC pentru a pune în realizare modificările operate la Codul Electoral. Avem timp foarte puțin, până când începe perioada electorală. A doua provocare majoră este asigurarea securității cibernetice a sistemelor informaționale ale CEC. O provocare majoră este și finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale. Provocare va fi tot ce înseamnă reflectarea alegerilor, comunicare publică, dezinformare, atac la persoană, inclusiv pe rețele sau mai ales pe rețele de socializare, pentru că acum rețele de socializare reprezintă unul din elementele principale de informare a alegătorilor”, a spus vicepreședintele CEC.
Deschiderea secțiilor de votare în străinătate, la fel, reprezintă o provocare pentru autoritatea electorală, având în vedere faptul că, în cel puțin trei țări unde de regulă sunt organizate secții de votare - în Israel, Ucraina și Federația Rusă, - există teatre de război, a spus Pavel Postică.
„Secțiile de votare pentru regiunea transnistreană, evident, sunt și ele o provocare foarte mare. Sunt peste 200 de mii de alegători în această regiune care nu sunt informați, o regiune în care competitorii electorali nu pot merge și nu pot face campanie electorală, dar cetățenii respectivi participă la alegeri și nu putem să ne asigurăm că votul lor este informat și conștient”, a mai comunicat vicepreședintele CEC pentru Veridica.
Membrii CEC s-au întâlnit cu reprezentanții Google și Meta pentru a discuta despre integritatea proceselor electorale, recent, dar și în 2024. La nivel declarativ, toți sunt destul de receptivi, toți sunt de acord că trebuie să fie mai atenți la ceea ce se întâmplă în spațiul online, dar toți fac referire la politicile lor de securitate și de prevenire a dezinformării etc., mai spune Pavel Postică. „Respectiv, ei lucrează prin fact-chekeri și organizații care se ocupă de dezinformare, iar dacă o entitate o să-i sesizeze, ei o să verifice această sesizare timp de două-trei zile, pentru că astea sunt procedurile lor, de câteva zile, ele nu se întâmplă imediat. Dar, odată ce în spațiul online a ajuns aceeași publicitate discriminatorie sau de discreditare, odată ce dezinformarea a ajuns în spațiul public, deja poate fi văzută de zeci și sute de mii de utilizatori. Aici lucrurile sunt destul de complicate, operativitatea cu care pot reacționa la solicitările de prevenire sunt destul de limitate. Asta putem să atestăm. Adică, da, sunt foarte deschiși pentru colaborare, comunicare, dar trecerea la acțiuni poate să dureze și de asta trebuie să fim conștienți cu toții”, a mai spus vicepreședintele CEC.
Întrebat despre cumpărarea voturilor, un fenomen răspândit la scară largă la prezidențialele din 2024, printr-o rețea bine coordonată, cu bani veniți din afară, care a implicat zeci de mii de oameni, organizatori și votanți care și-au vândut votul, oficialul a spus că autoritățile încearcă să prevină astfel de acțiuni, dar că tentative vor exista. „Acest lucru îl analizăm din perspectiva finanțării, adică acea provocare majoră la capitolul finanțare politică. Aici vorbim de finanțarea ilegală a activităților politice, de corupere. Ceea ce putem să facem noi, CEC și organele de drept, este că vom încerca să le prevenim, să documentăm cât mai rapid toate cazurile care vor fi semnalate și să încercăm să ținem mâna pe puls. Asta nu înseamnă că n-o să fie situații sau tentative de corupere a alegătorilor. Eu sper că cetățenii Republicii Moldova vor fi mult mai deschiși și, având în vedere sancțiunile care pot fi aplicate, nu se vor implice în astfel de scheme”, a spus Pavel Postică.
Obiectivul este descurajarea electoratului proeuropean
În același timp, experții atenționează asupra mai multor provocări, venite din partea Kremlinului, cu scopul de a deturna parcursul european al Republicii Moldova. Riscurile vin și din regiunea transnistreană unde se va intensifica criza energetică și economică. O vulnerabilitate rămâne cumpărarea voturilor după schema de anul trecut și dezinformarea, mai ales în mediul online. Obiectivul este descurajarea electoratului proeuropean și mobilizarea tuturor votanților pro-ruși.
Expertul în securitate Andrei Curăraru deja vede o prefigurare de campanie legată de mai multe teme și mai multe puncte de presiune pe care le va folosi Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
„Este vorba de reînnoirea crizei energetice și, în special, a crizei economice care paște regiunea transnistreană. Oamenii din acea regiune vor fi sărăciți și, astfel, vor fi mai docili pentru a vota un partid prorus sau a fi parte dintr-un sistem de corupere cum a fost practicat și pe malul drept al Nistrului. De asemenea, nu pot fi excluse din partea Transnistriei anumite provocări de ordin militar. Deja am văzut acele exerciții militare care s-au desfășurat la Nistru. Ținem minte că au mai avut și operațiuni sub steag fals atunci când au spus că a fost atacat sediul MGB-ului de la Tiraspol sau acel atac fals asupra unui elicopter. De asemenea, este clar că va continua presiunea legată de narațiunea că ar „trebui să ne înțelegem cu Federația Rusă, pentru că ne-ar fi dat gaz mai ieftin”, și că noi am fi vinovați de criza din regiunea transnistreană”, explică Andrei Curăraru.
Al doilea aspect este legat de continuitatea acelui sistem de corupere electorală, atenționează expertul: „Deja vedem recrutarea de noi manageri de la Moscova pentru acest sistem. Ne dăm seamănă că poate fi încă mai virulent și mai periculos decât anii trecuți, în sensul că se va încerca recrutarea altor oameni, mai ales că o bună parte din cei vechi sunt speriați, fiind amendați sau avertizați de autoritățile publice. Aici e locul justiției să-și spună ferm cuvântul. Cred, totuși, că schemele de cumpărare a voturilor nu vor fi la fel de intense ca la ultimul scrutin, din toamna anului trecut. Cei peste 10 mii de oameni care au fost amendați, zeci de dosare penale penale care sunt deschise vor avea un efect de profilaxie. Presupun că asta se dorește, adică nu se dorește sancționarea a 140 de mii de persoane, dar ca să se înțeleagă că nu trebuie să participe la scheme de corupere electorală”.
Un al treilea element în opinia lui Andrei Curăraru este intensificarea dezinformării: „Vedem că și rețeaua „Pravda”, și rețeaua „Matrioșka” și-a intensificat acțiunile împotriva Republicii Moldova. Vedem mii de pagini înregistrate online pregătite pentru campania electorală pentru a face un salt final. Vedem sute de mii de euro cheltuiți pe rețelele de socializare, pentru publicități, dar și un posibil scenariu de tipul „Călin Georgescu, turul I” în care să se promoveze prin abuzarea algoritmilor, a anumitor idei, anumiți politicieni etc.”, subliniază Andrei Curăraru.
Expertul mai spune că, în ceea ce privește presiunea directă a Federației Ruse, aceasta se va înteți. „Este clar că fiecare încercare a Republicii Moldova de a-și asigura securitatea națională, de a preveni, de exemplu, accesul cetățenilor străini care prezintă pericol, va rezulta într-o reacție asimetrică. Am văzut reținerea a doi cetățeni moldoveni care nu pare să fie legată de un caz de spionaj. Mai mult decât atât, nu cred că Republica Moldova are interesul să obțină informații externe pe teritoriul Federației Ruse, sunt suficienți parteneri, inclusiv Ucraina care realizează acțiuni operative pe teritoriul Federației Ruse. Înțelegem că acestea se vor înteți, pentru a crea impresia că Republica Moldova este un inamic pentru Federația Rusă. În acest sens, există și riscul destul de mare că va fi țintit militar acel tronson de import al energiei electrice care trece prin Ucraina, care este considerată o țintă legitimă pentru agresorul Federația Rusă, pentru a curma importul de energie electrică în Republica Moldova. Revenind la tema transnistreană, al doilea scenariu legat de Tiraspol, este că regimul de acolo ar putea raporta niște defecțiuni false și ne-ar putea lăsa câteva ore fără energie electrică, în eventualitatea că ar primi astfel de indicații de la Kremlin”, consideră Andrei Curăraru.
Expertul mai atrage atenția că au început a fi exploatate narațiunile ce țin de teme religioase, valori tradiționale și conservatoare, pentru mobilizarea electoratului conservator și descurajarea votanților pro-europeni. „Deja au început să fie exploatate prin marșuri ale familiei, interdicția marșului Pride, promovarea dezinformării prin intermediul unor preoți. Aceste lucruri ar urma să mobilizeze partea mai conservatoare și partea mai în vârstă a electoratului care să voteze împotriva integrării europene. Vedem discreditarea autorităților la diferite nivele, vedem zeci de mii de mesaje pe Telegram, Tik-Tok și pe alte rețele de socializare care dezinformează la acest subiect. Obiectivul lor este ca să nu mai creadă populația din Republica Moldova în nimic, să fie apatică, în special segmentul pro-european al alegătorilor. Iar pentru votanții proruși, cred că se aplică un sistem de aspirator în care polul acesta creat pentru Moldova să nu permită niciun vot să meargă pe alături”, explică Andrei Curăraru.
Blocul „Alternativa” ia decizii contrare cursului declarat de integrare europeană
El mai observă o schimbare de direcție în cazul blocului Alternativa. „Liderii blocului iau mai multe decizii contrare cursului declarat de integrare europeană. Cer amnistierea celor care au fost implicați în corupție politică. De asemenea, cer interzicerea Pride-ului, încearcă să aducă oameni potențial periculoși pe teritoriul Republicii Moldova (cum a fost cazul celor apr. 200 de sportivi ruși și belarusși – n.a.), vorbesc despre o altă geopolitică a blocului decât cea declarată și ar putea să fie al doilea pol de vot pro-rusesc”, a precizat expertul.
În opinia sa, vor fi exploatate și elementele de conflict din interiorul votanților pro-europeni, fiind vizat în special segmentul unionist. „Vedem deja exploatarea activă a votanților unioniști, se va încerca deturnarea lor. Am văzut acea declarație a lui George Simion, care încă n-a rezultat în mimic, dar sistemul prin care vrea să recruteze 100 de mii de votanți, a spus el, împotriva Maiei Sandu seamănă foarte mult cu sistemul de recrutare al lui Ilan Șor. S-ar putea să fie mai eficient decât ni se pare. Noi avem un segment destul de semnificativ de votanți unioniști care ar putea să fie manipulați pentru a vota împotriva partidelor cu adevărat pro-europene”.
Andrei Curăraru nu exclude o serie de operațiuni pe teritoriul Republicii Moldova, cum au mai existat anterior: alerte cu bombă, vandalizări, diferite manifestări „care să arate capacitatea de reacție slabă a guvernării și faptul că nu controlează situația, pentru a culmina în ziua alegerilor într-un vot masiv anti-guvernare. Acest fapt poate fi cumva secundat și de o campanie care începe să se întrezărească și în diaspora, în special prin așa-numiți influenceri pe Tik-Tok. Ei încearcă să prezinte voci din diaspora, citind vizibil de pe niște scenarii pregătite informații în care spun că Republica Moldova nu are grijă de diaspora și nu trebuie să susțină parcursul european”. Acestea sunt principalele riscuri care ar putea să influențeze campania și alegerile din 28 septembrie, în opinia expertului în securitate Andrei Curăraru, de la organizația Watch Dog.
Întrebat despre pericolul de deturnare sau de stopare a procesului de aderare a Republicii Moldova la UE după alegerile din toamnă, expertul a atras atenția că „suntem la un vot de „scenariul georgian”, pentru că o eventuală coaliție între partide anti-europene, pe față sau nu, ar putea să ne ducă la o situație în care să asistăm la înghețarea relațiilor cu UE”.
„Deja avem înregistrate din partea Bocului Socialiștilor și Comuniștilor niște proiecte legislative foarte controversate, cum ar fi legea agentului străin sau legea care limitează accesul diasporei la dreptul la vot. Acestea ar duce la înghețarea de facto a integrării europene, închiderea acestei oportunități pe care ne-o oferă UE, fără precedent, de altfel. O înghețare a relațiilor cu Bruxelles-ul ar arunca economia Republica Moldova în recesiune, deoarece stoparea procesului de integrare europeană ar duce automat inclusiv la stoparea Planului de creștere economică pentru Moldova, de circa 2 miliarde de euro”, a atenționat expertul.
