„Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram” - așa își începe cea mai recentă investigație, din interiorul uneia dintre fermele de troli, Ziarul de Gardă, în care a fost infiltrată jurnalista sa, Natalia Zaharescu. Mai grav e însă că aceasta este doar o mică parte a unei imense rețele de dezinformare pro-ruse, cu tentacule de la Moscova, dar și la nivel local, care au împânzit mediul online, rețelele de socializare și creierele multor cetățeni, iar una dintre direcțiile cu bătaie lungă este diaspora, cea care în mai multe rânduri, dar în special la referendumul constituțional și la prezidențialele din 2024, a avut rolul decisiv la păstrarea parcursului european al Republicii Moldova.
Kremlinul a început pregătirile pentru parlamentare imediat după prezidențiale
Investigația Ziarului de Gardă, care arată cum s-a format și consolidat o așa-numită fermă de troli, controlată de la Moscova, dovedește încă o dată presupunerile de până acum că marea miză a Kremlinului au fost anume alegerile parlamentare din acest an, ale căror rezultate i-ar permite să aducă la guvernare forțe pro-ruse pe care să le controleze și care ar urma nu doar să deturneze parcursul european al Republicii Moldova, dar și să creeze pe flancul de vest al Ucrainei un factor de instabilitate și de risc, ca să-i slăbească pozițiile în războiul cu Rusia și să-i demoralizeze populația.
„Pregătirile pentru alegerile parlamentare din 2025 au început imediat după cel de-al doilea tur al prezidențialelor”, notează Natalia Zaharescu în investigația sa, precizând că a fost contactată în vederea creării rețelei încă la începutul lunii noiembrie 2024, adică imediat după turul doi al alegerilor prezidențiale. Ulterior, în investigație este explicat pas cu pas cum timp de câteva luni s-a creat și s-a extins grupul de troli, instruirile pentru penetrarea mesajelor pe rețele ca Facebook și Tik Tok, instrucțiunile pe care le primeau de la Moscova, cum ar fi să promoveze mesaje ale oligarhului fugar Ilan Șor sau alte narațiuni ale Kremlinului ca, de exemplu, cele împotriva comunității LGBT, despre resurse energetice ieftine, postări anti-UE și în favoarea candidatului suveranist la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu, etc.
Canale de telegram „locale”, gestionate de la Moscova
Aceasta este însă în mod cert doar una dintre rețelele și instrumentele de propagandă rusă. Telegramul este o altă rețea socială foarte populară în mai multe țări din spațiul ex-sovietic și care este din ce în ce mai utilizată și în Republica Moldova. Sute de canale de telegram promovează zilnic mesajele Kremlinului, le preiau unul de la altul și le repostează, creând un adevărat păienjeniș propagandistic. Chiar dacă nu cea mai influentă, dar, probabil cea mai mare ca număr și acoperind o arie geografică extinsă și bine organizată, a fost probabil rețeaua de așa-numite canale de telegram locale. Rețeaua a fost creată în mai 2024, adică cu câteva luni înainte de scrutinele din toamna anului trecut și era formată din câteva zeci de canale de telegram cu denumiri de localități precum „strășeni online”, „Valea Hâncești”, „Chișinău - Arcul de Triumf”, etc, care sugerau că sunt proiecte utile la nivel local. Fiecare dintre ele a adunat de la câteva sute la peste o mie de urmăritori (în total peste 17.000). Activitatea acestei rețele a fost documentată de The Digital Forensic Research Lab (DFRLab) care a constatat că respectivele canale, care se pretindeau ca fiind locale, au fost de fapt create în Rusia, acționau concertat, transmițând periodic manipulări și narațiuni false promovate de Kremlin. „Analiza realizată pe TGStat, o platformă de analiză a Telegramului, indica Rusia drept locație, ceea ce contrazice afirmațiile lor că ar fi operate local în Republica Moldova. Multe postări păreau a fi scrise inițial în limba rusă și apoi traduse automat în română, potrivit cercetării DFRLab.
Filiera Tik Tok Moscova-Chișinău, via București
Tik Tok-ul, așa cum au arătat și alegerile prezidențiale din România, devine o armă din ce în ce mai puternică și mai greu de controlat. În schimb ușor de mânuit și cu un impact devastator. Săptămâna trecută Consiliul Național al Audiovizualului din România a decis trimiterea unei notificări către TikTok, în baza Digital Services Act – DSA (reglementare a Uniunii Europene care impune noi reguli pentru serviciile digitale, inclusiv platforme online şi motoare de căutare, pentru a crea o lume online mai sigură şi mai echitabilă), privind existenţa unui comportament neautentic coordonat care poate influenţa alegătorii care votează în România pentru parlamentarele din Republica Moldova.
Se întâmpla după ce anterior Expert Forum (EFOR) din România a anunțat că a identificat o rețea coordonată de 17 conturi TikTok care au contribuit la creșterea promovării candidatului la alegerile parlamentare Vasile Costiuc (Partidul Democrația Acasă, considerat un afiliat al liderului AUR România, George Simion n.red), doar într-o săptămână putând fi observate peste 1 milion de vizualizări folosind #vasilecostiuc. „Rețeaua prezintă indicii clare de comportament inautentic, cu 993 de conturi „soldați” care urmăresc sistematic aceleași profiluri politice. Este un exemplu de cum sistemele electorale sunt vulnerabile la manipulare prin publicitate politică mascată pe platformele de social media”, nota EFOR.
Campania pare a fi similară celor care i-a „umflat” pe Călin Georgescu și George Simion la prezidențialele din România și despre care s-a presupus că a venit, de asemenea, pe filiera rusă. „Atât România cât şi Republica Moldova sunt ţări care sunt atacate informaţional de Rusia. Sunt două ţări care sunt ţinte ale unui război, în sensul propriu al cuvântului, cu arma ‘război informaţional’, potrivit membrului CNA România, Mircea Toma.
Matrioșka, o altă dovadă că Kremlinul a scos la bătaie arsenalul greu
The Insider publica în luna aprilie o investigație care arăta că rețeaua rusă de dezinformare „Matrioșka” a lansat pentru prima dată o campanie amplă țintită direct pe Republica Moldova, difuzând pe Twitter (X) și Bluesky videoclipuri care imită conținutul unor media și universități occidentale. În acestea, Maia Sandu era acuzată fals că ar fi câștigat alegerile prin propagandă plătită cu milioane de dolari, că ar fi implicată în corupție și în represiuni politice, inclusiv în cazul fostei bașcane Evghenia Guțul. Erau promovate și narațiuni false clasice ale Kremlinului – apartenența Maiei Sandu la comunitatea LGBT, intenția de a controla Biserica Ortodoxă și planuri de unire cu România.
Potrivit investigației The Insider această operațiune vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din septembrie 2025, pentru care SIS a avertizat deja că Rusia va încerca să exercite influență prin campanii de dezinformare și infiltrări politice.
Precizăm că „Matrioșka” este numele unei rețele rusești de dezinformare documentată de jurnaliștii de la The Insider și de mai multe proiecte care monitorizează manipularea online. Ea funcționează printr-un sistem de conturi false, boți și site-uri care imită surse credibile (presa internațională, universități, organizații guvernamentale). Rețeaua produce și distribuie videoclipuri, articole și imagini falsificate, prezentate ca materiale „autentice” din partea unor instituții prestigioase, pentru a crea confuzie și a submina încrederea în liderii și instituțiile democratice.
Diaspora, o nouă țintă a propagandei ruse
Diaspora, adică cetățenii moldoveni aflați peste hotare, devine tot mai numeroasă, dar încă activă politic. La alegerile din toamna anului trecut a fost înregistrat un număr record de alegători peste hotare, care au și contribuit decisiv la succesul referendumului pro-european și la alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte. Diaspora din Occident a devenit imediat ținta unor atacuri, fiind promovată ideea că aceasta nu ar trebui să participe la alegeri. Între timp, au fost lansate și campanii de manipulare și răzlețire a acesteia.
Politico nota acum o lună că la Chișinău a fost observată o creștere accentuată a dezinformării îndreptate către aproape un sfert de milion de alegători din diaspora, înainte de votul din septembrie, unde guvernul pro-occidental se confruntă cu un test crucial. „Rusia și reprezentanții săi își concentrează acum în mod activ eforturile asupra diasporei moldovenești”, potrivit secretarului Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru, indicând un nou atac din partea unei rețele susținute de Kremlin, cunoscută sub numele de Matrioșka. Tacticile includ crearea de publicații false și utilizarea acestora pentru a disemina informații false.
Republica Moldova, laborator de testare a unui război informațional de anvergură continentală
În paralel, în Republica Moldova continuă și propaganda prin intermediul mass-media tradiționale. În luna iulie, după mai multe sesizări pe rețele din partea cetățenilor, Consiliul Audiovizualului a avertizat în privința unei aplicații prin care erau retransmise posturi TV din Rusia și Belarus „interzise prin Ordinul Directorului Serviciului de Informații și Securitate”. Rețele importante de propagandă precum Sputnik, Kp și altele, chiar dacă au fost blocate în Republica Moldova au creat site-uri clonă, și-au creat pagini pe telegram și alte rețele și continuă să funcționeze.
Toate acestea demonstrează că instrumentele democratice și acțiunile soft împotriva propagandei nu pot avea un efect semnificativ, mai ales într-o țară mică și slabă ca Republica Moldova, dar care pare un laborator de testare pentru acțiuni de o amploare cel puțin continentală.
„Astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite - de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea sunt atât de importante aceste alegeri. Apărându-le, noi protejăm nu doar Moldova - dar și securitatea și stabilitatea regională”, menționa președinta Maia Sandu în discursul său din Parlamentul European din 9 septembrie a.c.
