“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Vor munci roboții în locul nostru și vom primi un venit minim garantat sau vom deveni sclavii inteligenței artificiale (IA)? Vor face roboții artă, iar noi — curățenie? Pentru o perspectivă despre cum se văd lucrurile din interiorul industriei, am apelat la Alexandru Voica, român stabilit în Anglia, care a început ca inginer, participând la elaborarea chipurilor instalate în bazele de date folosite în IA, iar acum a trecut la comunicare și guvernanță corporativă.
Lucia Elekr a locuit timp de douăzeci de ani în Gaza și a fost evacuată în Moldova natală în prima lună din războiul dintre Israel și Hamas, în noiembrie 2023.
A traversat Atlanticul pentru cercetarea sa despre impactul intergenerațional al represiunilor sovietice. A fost în Găgăuzia de zeci de ori, însă la Paris niciodată. Învață și vorbește atât româna, cât și rusa. Doctorandă la prestigioasa universitate americană Princeton, Isabelle DeSisto cercetează felul în care experiențele foametei sau ale deportărilor în familie au influențat opțiunile politice ale urmașilor. Cum și de ce a ajuns să documenteze Republica Moldova și aflați în interviul de mai jos.
Jurnalist și apărător al drepturilor omului, creștin și anarhist, Maksim Butkevici s-a alăturat Forțelor Armate Ucrainene în 2022, după ce a început marea invazie a Rusiei în Ucraina. În iunie 2022, acesta a fost luat prizonier de către ruși. În martie 2023, Rusia l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război. Însă în octombrie 2024, Butkevîci a fost eliberat într-un schimb de prizonieri. Întâlnindu-l în persoană la Târgul de Carte de la Leipzig, am fost surprinsă să descopăr nu soldatul dur la care mă așteptam, ci un om blând, cald și cu umor, un soi de Winnie the Pooh, un duhovnic care predică dragostea în timp ce descrie îngrozitoarele forme de tortură la care a fost supus în captivitate. La începutul discuției noastre de la standul României de la Leipzig, Maksim a remarcat că publicul îl auzea mai prost pe el decât pe mine și asta e pentru că de când a fost în prizonierat, el vorbește mai încet decât înainte — un obicei preluat din închisoare.
Corespondenta Veridica Paula Erizanu a discutat într-un interviu cu jurnalistul, scriitorul și cercetătorul britanic Peter Pomerantsev, născut la Kîiv și stabilit în prezent la Washington, despre cum vorbim cu cineva care a căzut pradă teoriilor conspirației sau propagandei autoritare; care sunt temele despre care rușii nu cred ce le spune guvernul lor; cum a lucrat pentru a rupe zidul nostalgiei sovietice în Ucraina sau de ce e nevoie ca presa să devină nu doar o sursă de informare, ci și “un serviciu social” în războiul hibrid și lumea schimbătoare în care ne aflăm azi.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
