Republica Moldova ar putea să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană în acest an, alături de Ucraina. Cu toate că premierul maghiar Victor Orban a declarat că Ungaria nu vrea să intre în război cu Rusia și a refuzat să susțină Ucraina în acest proces, Chișinăul ar putea ajuta Kievul să-și continue împreună parcursul european. De această părere este expertul Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care a relatat în cadrul unui interviu pentru Veridica despre perspectivele Chișinăului în cadrul negocierilor de aderare care ar urma să dureze până la începutul anului 2028.
VERIDICA: Dle Groza, după ce Comisia Europeană a declarat că Republica Moldova este gata de începerea negocierilor, ne așteptam să primim un semnal mai clar în această privință la summitul Consiliului European de săptămâna trecută. Dar acolo s-a discutat mai mult despre sprijinul pentru Ucraina, iar despre Republica Moldova liderii UE doar au notat că au luat act de evaluarea Comisiei și au salutat progresele noastre. De ce termenii pentru startul negocierilor încă nu sunt stabiliți?
IULIAN GROZA: Nu-i chiar așa. Consiliul European a avut mai multe subiecte pe agendă și această reuniune a oferit liderilor Uniunii Europene ocazia să reevalueze progresul în politica de extindere a Ucrainei și a Moldovei. Este important că statele membre ale UE au reconfirmat la cel mai înalt nivel sprijinul pentru Republica Moldova, ne-au apreciat nivelul de reziliență în perspectiva alegerilor parlamentare trecute, au reconfirmat sprijinul pentru țara noastră atât în privința negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cât și în gestionarea situației de securitate. Aspectul nou în aceste concluzii este că, din iunie până acum, Comisia Europeană a progresat în negocieri cu Republica Moldova și liderii Uniunii Europene au luat act de evoluările pozitive ale Comisiei pe trei clustere, care vizează valorile fundamentale, piața internă și relațiile externe. Adițional, vedem foarte clar un mesaj de reconfirmare a deschiderii pentru a lansa negocierile în baza principiului de merit. Dacă în iunie se vorbea doar despre primul cluster, acum se vorbește deja despre trei. Respectiv, urmează ca statele membre ale UE să continue pregătirile pentru lansarea negocierilor pe capitole. În cazul Ucrainei, practic același lucru s-a reconfirmat în formatul de 26 de state membre. Ungaria nu s-a expus pe aceste concluzii, într-un fel evitându-se un vot negativ din partea ei. Cert este că, în această perioadă, Comisia Europeană și instituțiile europene depun toate eforturile pentru ca decizia privind lansarea negocierilor să fie luată până la finalul acestui an, iar decizia Consiliului European reprezintă încă un pas spre atingerea acestui scop. Totodată, înainte de ședința Consiliului, Comisia Europeană a evaluat pozitiv nivelul de pregătire pentru lansarea negocierilor bilaterale atât cu Moldova, cât și cu Ucraina pe toate cele șase capitole de aderare.
„Republica Moldova are o decizie unanimă din partea statelor membre și poate juca și un rol activ în discuțiile cu Ungaria”
VERIDICA: Anterior, pentru a ajuta Ucraina, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a propus deschiderea etapelor de negociere prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, dar inițiativa sa nu a fost acceptată. Ce se va întâmpla dacă Ungaria va refuza în continuare să sprijine Ucraina în procesul de aderare?
IULIAN GROZA: Este un proces care durează, fiindcă rigorile de luare a deciziilor pe politica de extindere a Uniunii Europene implică unanimitate. Ungaria deocamdată nu a avut posibilitatea să voteze împotrivă, de aceea se negociază pentru a atinge un compromis. Într-adevăr, președintele Consiliului a încercat să inițieze revizuirea procedurii de vot, dar și pentru aceasta era nevoie de o decizie unanimă. A fost o încercare diplomatică, care nu a întrunit sprijin. Respectiv, statele membre continuă la cel mai înalt nivel eforturile pentru a găsi o înțelegere politică, care să nu implice un vot negativ din partea Ungariei. Este important ca și Kievul să discute cu Budapesta, pentru a reuși să scoată de pe agendă reticențele Ungariei. Pe de altă parte, Comisia Europeană a decis cu acordul statelor membre, inclusiv al Ungariei, să avanseze din punct de vedere tehnic la pregătirile pentru negocieri, adică să elaboreze rapoartele pe cele șase grupuri de capitole și să pregătească pozițiile de negociere. Lucrul acesta se face pentru a fi folosit eficient timpul, ca lucrurile să fie pregătite în momentul în care va fi luată decizia definitivă cu privire la Ucraina. Republica Moldova are o decizie unanimă din partea statelor membre și, în acest consens, desigur că poate juca un rol activ. Eu cred că deja îl joacă, având în vedere diplomația activă pe care o are țara noastră și președinta Maia Sandu la nivel european și regional. Știm că ea a avut mai multe întrevederi cu președintele Zelenski, iar la summitul comunității politice europene a purtat discuții cu mai mulți lideri europeni, inclusiv cu premierul Orban. Respectiv, statele membre și instituțiile europene fac toate eforturile posibile pentru a găsi un compromis în raport cu Ucraina. Cred că am putea să vedem o anumită dinamică în acest sens la începutul lui noiembrie, când Comisia Europeană va publica raportul anual de extindere, care va arăta progresul Moldovei și al Ucrainei în procesul de aderare. Atunci probabil vor apărea mai multe argumente în plus pentru a găsi o soluție politică și a lansa negocierile de aderare până la finalului anului curent.
„Președinta Maia Sandu se bucură de o încredere plenară din partea tuturor statelor UE”
VERIDICA: Chiar credeți că Republica Moldova ar putea convinge Ungaria, dacă Rusia își pune piciorul în prag?
IULIAN GROZA: Știm foarte bine că președinta Maia Sandu se bucură de o încredere plenară din partea tuturor statelor membre ale UE, inclusiv din partea Ungariei. Republica Moldova a devenit un actor regional important, reușind să facă față presiunii din partea Federației Ruse, protejând democrația prin votul cetățenilor, asigurându-și continuitatea parcursului european. Și lucrul ăsta contează pentru Uniunea Europeană, care ne privește îndeaproape. Având o dinamică pozitivă și o diplomație foarte activă, țara noastră poate contribui la găsirea unor soluții cu toate statele membre și cred că putem să ne asumăm acest efort.
VERIDICA: Publicația Politico scria că statele membre și Comisia Europeană ar discuta și despre o eventuală aderare rapidă a Ucrainei și a Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, dar fără drept de veto în primii ani.
IULIAN GROZA: Nu este un subiect foarte nou, lucrurile astea s-au mai discutat. Însă politica de extindere a Uniunii Europene stabilește foarte clar nivelul de pregătire pe care fiecare stat candidat trebuie să-l aibă pentru a avansa în aderare. Și această soluție, care a fost într-un fel speculată, nefiind confirmată, nu are cum să prindă contur până când nu există o discuție și un consens la nivelul statelor membre. Asta ar însemna practic revizuirea metodologiei politicii de extindere europene.
„Am reușit în trei ani ceea ce multe țări din Balcani nu au reușit în 20 de ani”
VERIDICA: Dacă totuși nu se va găsi un consens cu Ungaria și negocierile cu Ucraina nu vor putea începe, credeți că este posibilă decuplarea procesul de aderare astfel încât Republicii Moldova să înceapă negocierile înaintea Ucrainei?
IULIAN GROZA: Negocierile cu Ucraina pot începe în condițiile în care nu există niciun vot împotrivă. Pentru moment, nu avem un vot negativ din partea Ungariei, ci un dezacord și un proces de identificare a soluțiilor. Abordarea Uniunii Europene este să adopte decizii legate de Ucraina cu cele 26 de țări, care sunt de acord, și să continue discuțiile cu Ungaria în așa fel încât această decizie să fie cel puțin acceptată tacit de această țară. Să nu uităm că și în decembrie 2023, când Consiliul European a adoptat deciziile de lansare a negocierilor, premierul ungar a avut o atitudine reticentă în raport cu Ucraina, dar decizia a fost acoperită, pentru că Orban nu a participat la vot propriu-zis, și, respectiv, a început să fie aplicată.
Decuplarea și cuplarea sunt chestiuni politice, fiindcă în niciun document al Uniunii Europene nu există vreo referință la așa ceva. Există doar principiul negocierilor bazate pe merite proprii ale țărilor candidate. Tot o chestiune politică a fost și în cazul țărilor balcanice, care în 2003 au primit perspectiva europeană. Cu toate astea, unele au început negocierile cu trei, patru ani mai târziu, iar altele - în 2022, când Croația era deja membru al UE. Dacă Moldova este pregătită să adere la Uniunea Europeană pe principii de merite, ea va avansa la etapa următoare. Până acum, am trecut în paralel cu Ucraina toate etapele. Procesul a fost accelerat, fiindcă am reușit în trei ani ceea ce multe țări din Balcani nu au reușit în 20 de ani. Suntem deja în situația în care am finalizat screeningul, dar Ucraina l-a încheiat totuși cu o săptămână mai târziu. Adică există o anumită diferență și nu există nicio decizie care să lege fiecare pas în negocieri cu ziua în care trebuie să trecem o anumită etapă. Da, politic, există abordarea că trebuie să mergem împreună, etapizat, împreună cu Ucraina, dar nu putem să depindem unii de alți în situația în care vorbim despre procesul de negocieri, pe care fiecare îl discută în mod separat. Politica de extindere a Uniunii Europene implică anumite etape, care trebuie aprobate de toate statele membre. Până în 2020, nu era nevoie de unanimitate până la finalizarea negocierilor pe capitole și pe tratatul de aderare, dar acum există aceste garanții, ca fiecare stat membru să poată interveni la orice etapă în procesul de negocieri.
„Nefiind stat membru, beneficiem de acest viitor statut pe domeniile în care am avansat în negocieri”
VERIDICA: Ce înseamnă aderarea etapizată și ar putea ea să întârzie procesul de integrare?
IULIAN GROZA: Nu, dimpotrivă, ea oferă mai multe avantaje Republicii Moldova și Ucrainei, care astfel beneficiază deja de anumite politici ale Uniunii Europene. Nefiind stat membru, beneficiem de acest viitor statut pe domeniile în care am avansat în negocieri. De exemplu, dacă am finalizat negocierile pe capitolul care vizează sectorul energetic, putem să profităm de politicile care vizează acest domeniu în UE. În acest mod, în contextul crizei energetice, când eram sub presiunea Rusiei, ne-am conectat la platforma de procurare a gazelor naturale și energiei electrice la nivelul Uniunii Europene.
VERIDICA: Într-un raport privind realizarea Planului Național de Aderare, se arată că Republica Moldova a reușit să îndeplinească doar 55 la sută din ceea ce și-a asumat să realizeze până în septembrie 2025, iar 5 la sută din acțiunile planificate nici nu au fost inițiate...
IULIAN GROZA: Există nu doar Planul Național de Aderare, dar și Agenda de Reforme, care este legată de Planul de Creștere economică și de asemenea include unele condiții. Planul Național de Aderare, care a fost aprobat în versiune nouă la începutul acestui an, urmează să fie actualizat, după ce Uniunea Europeană va publica raportul de extindere. Da, este mult de lucru, este foarte multă legislație europeană care trebuie transpusă. În paralel cu implementarea anumitor angajamente, care reies direct din Acordul de Asociere sau din procesul de negocieri, sau din condiționalitățile oferite pentru lansarea negocierilor, avem de implementat și Agenda de Reforme, care e legată de Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro. Astfel, Moldova trebuie să pună în aplicare aceste condiții, ca să poată obține următoarea tranșă din cadrul Planului de Creștere. Sunt niște condiții foarte concrete, cum ar fi implementarea și publicarea unor legi. În noua legislatură, Parlamentul va trebui să lucreze mai mult decât în perioada precedentă, pentru a reuși să examineze toată legislația restantă și cea care urmează să-i apară pe agendă, căci sunt peste o sută de mii de pagini de acquis al UE, care trebuie transpuse în mii de acte normative aprobate de Parlament și puse în aplicare. Suntem în situația în care trebuie să recuperăm foarte multe lucruri, la care să adăugăm și sarcinile care revin din calendarul de negocieri, care este foarte ambițios. Dar până în 2028, trebuie să finalizăm negocierile de aderare. Asta înseamnă nu doar să negociem, dar și să punem în aplicare ceea ce am reușit să negociem. Este foarte bine că avem stabilitate la nivel parlamentar. De asta va depinde viteza cu care vom reuși să avansăm în negocieri și să fim pregătiți să aderăm la Uniunea Europeană.
„Domeniul justiției va fi ca sabia lui Damocles deasupra capului nostru în negocierile cu UE”
VERIDICA: Cum va face față Republica Moldova în cadrul negocierilor la capitolele unde trebuie să recunoaștem că mai avem mult de lucru, cum ar fi, de exemplu, reforma justiției, care la noi durează deja peste 30 de ani?
IULIAN GROZA: Negocierile în general încep cu grupul de capitole privind valorile fundamentale, din care fac parte domeniile de justiție, afaceri interne, drepturile omului, administrație publică, piața de capital, procurări, statul de drept. Dar primul capitol, care include și condiții de deschidere, și condiții intermediare, și condiții de încheiere se referă la justiție. La el se va lucra permanent și tot el va fi ultimul capitol care se va închide în cadrul negocierilor cu privire la aderare. Eu n-aș zice că reforma justiției în Moldova bate pasul pe loc. Dacă ne uităm într-o perspectivă mai largă, în comparație cu patru ani în urmă, trebuie să recunoaștem că există o dinamică destul de vie în procesul de transformare în sectorul de justiție. Există și o foaie de parcurs foarte clară cu privire la statul de drept, justiție și drepturile omului, pe care Guvernul și-a asumat-o, reieșind din pregătirile de negocieri cu Uniunea Europeană. Dacă vorbim de justiție, astăzi, Republica Moldova este într-o situație net mai bună în comparație cu anul 2021, spre exemplu. Asta se întâmplă și datorită voinței politice, care a existat, de a schimba status-quo-ul, de a crește independența acestui sector și practic de a-l reformata. Și aceste lucruri încep astăzi să dea primele rezultate. Avem instituții-cheie în sistemul de justiție, care au fost reformate, există noi reprezentanți în CSM, în Consiliul Superior al Procurorilor, aven o nouă Curte Supremă de Justiție. De sus în jos, schimbările au început să se producă. Ca o garanție în plus, este și atenția specială care spuneam că se va acorda acestui domeniu în cadrul negocierilor cu UE. El permanent va fi ca sabia lui Damocles deasupra capului nostru, pentru a asigura că statul de drept nu doar se reformează, dar deja se întărește și se consolidează pe o perioadă îndelungată de timp.
VERIDICA: Dle Groza, ce ne asigură că nu vom repeta soarta Balcanilor de Vest?
IULIAN GROZA: Nimeni nu asigură nimic, dar sunt puține șanse ca lucrurile să fie reversibile. Fiindcă noi nu inventăm ceva nou, ci ne dorim să întărim democrația, statul de drept, drepturile omului, economia de piață. Sunt niște principii care, aplicate corect și respectate în timp, oferă bunăstare, o calitate a vieții mai bună și servicii mai bune. Și cel mai sigur lucrul ăsta se vede în cadrul Uniunii Europene. Chiar dacă există anumite derapaje, Uniunea Europeană găsește soluții pentru a responsabiliza statele membre care deviază de la acest parcurs și le sancționează, ca să revină iarăși în palierul cadrului de democrație și de stat de drept. Pentru Republica Moldova, parcursul spre a deveni membru al UE este însoțit de aceste schimbări, pe care trebuie să le facem din perspectiva unui stat candidat, susținute inclusiv de Uniunea Europeană prin fonduri de preaderare și sprijin, care să grăbească creșterea nivelului de viață și dezvoltare la nivel european. Deci, însăși calea spre UE ne oferă și mai multe instrumente și garanții ca lucrurile astea să se întâmple. Respectiv, nouă ne rămâne să ne asigurăm că suntem o societate unită, rezilientă, conștientă de pericolele și provocările pe care le avem, o societate capabilă să responsabilizeze actul de guvernare, să avem politicieni care respectă atât principiile de bază ale unui stat de drept și ale democrației, cât și voința poporului. În cazul ăsta, vorbim foarte clar de faptul că majoritatea cetățenilor își doresc ca țara să fie parte a Uniunii Europene. De aceea noi trebuie să continuăm efortul de a ne întări reziliența în țară, de a sparge barierele și încercările de a ne dezbina pe criterii de limbă, etnie, religie și să ne apropiem mai mult unul de altul.
