Curtea Constituțională a validat la 16 octombrie a.c. rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., punând astfel capăt speculațiilor venite pe filieră rusă, potrivit cărora scrutinul ar putea fi anulat. Rezultatele votului ne arată clar schimbări importante în structura electorală a societății din Republica Moldova, întâi de toate faptul că ne aflăm în plin proces de europenizare care ar putea face ireversibilă apropieare de UE.
Cum s-au împărțit voturile la alegerile din 28 septembrie?
Rezultatul general al alegerilor parlamentare ne arată că 50,20% din votanți au optat pentru PAS; 24,20% pentru Blocul „Patriotic”; 7,96% – pentru Blocul „Alternativa”; 6,20% – pentru Partidul Nostru; 5,62% – pentru Partidul „Democrația Acasă”.
În interiorul Republicii Moldova voturile s-au împărțit în felul următor: PAS - 44,13%; Blocul „Patriotic” – 28,29%; Blocul „Alternativa” – 9,22%; Partidul Nostru – 6,35%; Partidul „Democrația Acasă” – 5,72%.
În diaspora au participat la scrutin peste 280 de mii de alegători, dintre care 78,61% au votat pentru PAS, iar Partidul Nostru, Partidul „Democrația Acasă” și Blocul „Patriotic” au acumulat fiecare peste 5%. Pentru Blocul „Alternativa” au votat în străinătate puțin peste 2%.
PAS a acumulat cel mai mare scor în 27 din cele 36 de unități teritorial-administrative, în 10 din ele acumulând peste 50%. Cel mai mare procentaj PAS l-a obținut în raioanele Ialoveni și Strășeni - peste 60%. În alte 7 raioane – Călărași, Criuleni, Hâncești, Nisporeni, Telenești, Cantemir, Cimișlia – partidul de guvernământ a acumulat majoritatea din voturi. De asemenea, PAS a acumulat majoritatea (52,68%) și în municipiul Chișinău.
Blocul „Patriotic” a acumulat cel mai mare scor în 9 unități teritorial-administrative: Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Râșcani, Basarabeasca, Taraclia, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană. Dintre acestea, Blocul „Patriotic” a acumulat majoritatea în UTA Găgăuzia (82,35%), Taraclia (79,51%), Ocnița (54,04%) și regiunea transnistreană (51,02%). Cu excepția UTA Găgăuziei și Taracliei, în toate celelalte de unități teritorial-administrative, primele două locuri au fost ocupate de către PAS și Blocul „Patriotic”. În UTA Găgăuzia și Taraclia pe locul doi s-a clasat Blocul „Alternativa”, PAS plasându-se al treilea.
Blocul „Alternativa” a acumulat cel mai mare scor în raionul Glodeni – 14,66%. În municipiul Chișinău, Blocul „Alternativa” a adunat 14,48% din voturi, fiind al terilea după PAS (52,68%) și Blocul „Patriotic” (21,26%). Scorul din Chișinău pare însă să fi fost cu mult sub așteptările celor de la „Alternativa”. Blocul a mai depășit 10% doar în UTA Găgăuzia, municipiul Bălți și raioanele Dubăsari și Taraclia.
Partidul Nostru a acumulat cele mai multe voturi în raionul Fălești – 23,44%, un lucru puțin surprinzător, deoarece acestă raion este baștina liderului partidului, Renato Usatîi. Oarecum neașteptat, dar în municipiul Bălți, unde Usatîi altădată a fost ales de două ori primar, Partidul Nostru a obținut doar locul trei (14,53%), după Blocul „Patriotic” (41,51%) și PAS (26,57%). Partidul Nostru a acumulat peste 10% în raioanele în care tradițional obține un rezultat electoral bun: Drochia (17,40%), Glodeni (13,00%), Râșcani (11,29%) și Sângerei (10,71%).
Surpriza alegerilor a fost fără îndoială Partidul „Democrația Acasă”. Acest partid a obținut cel mai mare scor electoral în raioanele Căușeni (12,25%), Șoldănești (12,13%), Ștefan Vodă (10,10%) și Leova (10,02%). În alte șapte raioane (Cimișlia, Telenești, Hâncești, Rezina, Cahul, Cantemir, Orhei), Partidul „Democrația Acasă” a fost aproape de a acumula 10%. În toate raioanele enumerate mai sus, Partidul „Democrația Acasă” s-a clasat al treilea după PAS și Blocul „Patriotic”. De asemenea, Partidul „Democrația Acasă” s-a plasat pe locul trei în Nisporeni, Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Călărași, Basarabeasca și Strășeni.
Schimbările structurale ale electoratului din Republica Moldova
Începând cu primele alegeri parlamentare, cele din 27 februarie 1994, Republica Moldova a avut o structură a electoratului clar conturată teritorial. Alegătorii din raioanele din nordul și sudul Republicii Moldova, în mod special din unitățile administrative populate de alolingvi, votau majoritar cu partidele de stânga pro-ruse. Cei din zona de centru și din municipiul Chișinău își dădeau preponderent votul pentru partidele de dreapta proeuropene și unioniste. Ulterior, începând cu alegerile parlamentare din 2014, a început să se manifeste, prin prezență masivă, diaspora, proeuropeană în majoritatea ei.
Aceste caracteristici teritoriale ale votului s-au păstrat și la scrutinul din 28 septembrie 2025, doar că numărul raioanelor „roșii” s-au redus vizibil. Dacă ar fi să facem o analiză comparativă a evoluției votului teritorial în ultimii 10 ani, mai exact din 2014 când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, observăm că numărul raioanelor „roșii” s-a redus treptat, iar cele proeuropene au crescut considerabil.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, în toată zona de nord a Republicii Moldova, începând cu raioanele Ungheni, Sângerei, Florești și Șoldănești, au câțtigat fie de comuniștii, fie socialiștii. De asemenea, PCRM și PSRM tradițional au câștigat în regiunea sud, în UTA Găgăuzia, Taraclia și Basarabeasca, dar și în Căușeni și Ștefan Vodă. La alegerile parlamentare din 25 februarie 2019, la votul proporțional pe circumscripția națională (nu pe circumscripțiile uninominale), numărul raioanelor „roșii” s-au redus puțin, este adevărat, în favoarea Partidului Democrat din Moldova condus atunci de Vladimir Plahotniuc.
Numărul acestor raioane a scăzut considerabil la alegerile din 11 iulie 2021. Atunci, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a acumulat cele mai multe voturi în 6 raioane din nordul Republicii Moldova (Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Râșcani și Glodeni), municipiul Bălți, UTA Găgăuzia, Taraclia și regiunea transnistreană. Situația la alegerile parlamentare din 2025 este similară cu cea din 2021, doar că la recentul scrutin Basarabeasca a revenit printre raioanele „roșii”, iar în Glodeni cele mai multe voturi le-a acumulat PAS.
Concluzii
Republica Moldova a trecut în ultimii trei ani – 2023-2025 – prin patru exerciții electorale care au reconfirmat parcursul european al Chișinăului. După alegerile locale din 2023, referendumul și alegerile prezidențiale din 2024, scrutinul parlamentar a fost decisiv pentru continuitatea vectorului european de dezvoltare a Republicii Moldova. Alegerile locale au lăsat „un gust amar„ pentru partida europeană, deoarece a pierdut „fără drept apel” în municipiul Chișinău. Referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a trecut la limită, la o diferență foarte mică, iar Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, cu mari emoții, pentru că după primul tur nu exista certitudinea că ea va deveni președinte.
Din aceste considerente, Moscova a sperat mult că, după alegerile parlamentare din 2025, majoritare în Parlamentul de la Chișinău vor ajunge a fi forțele politice loiale Rusiei. Rezultatul scrutinului din septembrie a devenit însă „o lovitură de grație” a societății moldovenești, împreună cu instituțiile statului, dată tentativelor Kremlinului de împiedica cursul european al Chișinăului.
Totodată, alegerile au fost și o reconfirmare a procesului de europenizare (în plină desfășurare) a societății moldovenești. Teritorial, votul a avut practic aceeași structură ca și acum 4 ani. Și asta în condițiile unui mandat al guvernării proeuropene cu multe provocări regionale și cu dezvoltare economică modestă.
Alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut au avut specificul lor și există o serie de explicații de ce scorul partidei proeuropene a fost atunci unul relativ modest, deși ea reușit să învingă tabăra pro-rusă. Importanța geostrategică a votului proeuropean din 28 septembrie a.c. este de importanță majoră. În primul rând, el asigură continuitatea cursului european al Chișinăului, cea ce apropie Republica Moldova de dezideratul său – integrarea europeană. În al doilea rând, reconfirmă europenizarea societății moldovenești, partida proeuropeană devenind majoritară în ultimii 10 ani în Republica Moldova, fapt ce creează permisele necesare ca parcursului european al Chișinăului să devină ireversibil.
