Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Cum arată reușitele și nereușitele anului politic 2024
Din acest an, integrarea europeană a devenit o prioritate constituțională pentru Republica Moldova. Da, referendumul pentru integrarea în UE a trecut la limită, însă acest lucru nu anulează sub nicio formă legalitatea lui. Indiferent de acuzațiile adversarilor parcursului european, votul majoritar al alegătorilor moldoveni a fost favorabil cursului spre Europa. De fapt, societatea moldovenească, nici pe departe nu este atât de polarizată, pe cât o arată rezultatele referendumului.
Deși se împarte pe criterii geopolitice, societatea din Republica Moldova, ca oricare alta, nu este formată doar din alb și negru, ci are multe alte nuanțe. În mod evident, societatea moldovenească are proeuropeni convinși (care sunt majoritari), are și antieuropeni, le fel din convingere (în jur de 30%), dar și o categorie oscilantă între cei doi poli geopolitici. Or, la referendum majoritatea electoratului oscilant a votat contra, pentru că dezinformarea privind integrarea europeană, alături de coruperea politică, a fost mai convingătoare decât campania pentru UE.
A două reușită a anului 2024 a fost reconfirmarea pentru un nou mandat al unui președinte proeuropean. Făcând abstracție de numele acestuia, faptul că avem un președinte proeuropean reales (de către popor, nu de Parlament) este în actualul context geopolitic complicat o realizare pentru Republica Moldova. Cu atât mai mult, că majoritatea candidaților la președinție înscriși în cursa electorală aveau drept scop „să pună pe stop” integrarea europeană, invocând ca lozinci „suveranitatea” și „neutralitatea”.
Dar și aici, la fel, avem nuanțe. Maia Sandu trebuia să câștige „fără emoții” scrutinul prezidențial, exact așa cum referendumul trebuia „să treacă la un scor lejer”. Emoțiile legate de cursul european au venit de unde, în mod logic, se presupunea că ar putea veni cel mai puțin – de la partidul de guvernământ. PAS, prin modul de a comunica cu societatea și de a interacționa cu alte partide proeuropene din Republica Moldova, nu a reușit să obțină un scor mai bun la referendum și, chiar, a pus în pericol recâștigarea celui de-al doilea mandat al Maiei Sandu.
Dacă e să vorbim despre nereușite, cea mai mare dintre ele a fost în 2024 modul, deseori pasiv, în care instituțiile statului (guvernarea) „au asistat” la constituirea „rețelei Șor”. Fostul Partid „Șor” a avut abilitatea să-și instituționalizeze electoratul prin farmacii și magazine sociale. După scoaterea Partidului Șor în afară legii, autoritățile statului nu au avut capacitatea să împiedice formarea unei rețele de loaialitate a electoratului creată de „grupul Șor”, deja prin coruperea directă a cetățenilor. În consecință, un număr mare de alegători au fost corupți politic în perspectiva scrutinelor din toamna anului 2024.
Perspectivele politice ale anului 2025
Evenimentul politic al anului viitor, fără doar și poate, va fi scrutinul parlamentar. De fapt, alegerile parlamentare din 2025 vor fi cel mai important eveniment politic intern din ultimii ani, scrutinele electorale din 2023 și 2024 fiind, mai degrabă, unele de etapă în perspectiva celui din anul 2025. Este bine știut că în Republica Moldova alegerile parlamentare au un puternic substrat geopolitic. În contextul evoluțiilor geopolitice regionale din ultimii ani, dar și a începerii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, alegerile parlamentare din anul 2025 sunt de o importanță maximă pentru parcursul european al Chișinăului. Anul 2025 poate reprezenta începutul ireversibilității integrării europene a Republicii Moldova.
Rusia, cel mai mare adversar al parcursului european al Republicii Moldova (ca și al oricărui stat post-sovietic care își propune o traiectorie occidentală de dezvoltare), va întreprinde toate măsurile ca forțele politice loiale Moscovei să fie majoritare în următorul legislativ. Pe lângă campaniile masive de dezinformare ale propagandei rusești, devenite tradiționale pentru ultimele scrutinele electorale din Republica Moldova, este cert că Moscova a decis să declanșeze scenariul de presiune energetică maximă asupra Chișinăului.
Folosindu-se de faptul că Ucraina a decis să nu mai permită tranzitarea gazelor rusești spre Europa, de la 1 ianuarie 2025, Rusia a scos la bătaie „ultimul as” care i-a rămas încă din perioada sovietică – energia electrică. Începând cu anul 2013, odată cu construcția gazoductului Iași-Ungheni, Republica Moldova a făcut pași importanți spre a-și diminua dependența energetică de Federația Rusă. Malul drept al râului Nistru, din toamna anului 2022, nu a mai cumpărat gaze naturale de la Gazprom, însă Chișinăul a rămas dependent de energia electrică din regiunea transnistreană produsă pe baza gazului rusesc.
Pentru a pune presiuni energetice, cu efecte politice, asupra Chișinăului, Rusia a decis „să sacrifice” regiunea transnistreană, băgând-o din 1 ianuarie 2025 într-o profundă criză economică și umanitară. Moscova știe foarte bine că pentru malul drept al râului Nistru nu este o problemă aprovizionarea cu gaze naturale (stocurile pentru sezonul rece 2024-2025 fiind făcute) și că România ne va ajuta să ne aprovizionăm și cu energie electrică (chiar dacă în anumite situații ar putea să apară mici deficiențe). Însă stoparea livrărilor de curent din regiunea transnistreană către malul drept va duce automat la scumpirea energiei electrice achiziționate de către Chișinău din alte surse, ceea ce va provoca scumpiri în lanț.
În orice societate scumpirile provoacă nemulțumiri față de guvernare, indiferent care ar fi motivele obiective ale acestora. Or, anume pe aceasta mizează Moscova, care, este clar, va încerca să lovească pe toate căile în guvernarea proeuropeană de la Chișinău. De aceea, este foarte important ca autoritățile de la Chișinău să comunice adecvat cu cetățenii, explicându-le adevăratele cauze ale scumpirilor, care inevitabil vor fi, și să-i ajute, în mod real (nu simbolic, cu 300 de lei, după exemplul „ajutorului la contor”), ca să treacă perioada complicată a sezonului rece.
Concluzii
Cu bune și cu rele, anul politic 2024 a însemnat „un pas înainte” pentru parcursul european al Republicii Moldova. Nu un pas decisiv, dar unul important pentru traiectoria europeană a Chișinăului. Totuși, miza politică a anului 2025 se anunță a fi mai mare, deoarece după alegerile parlamentare va fi resetată guvernarea de la Chișinău. Moscova, prin declanșarea scenariului de presiune energetică, a ridicat mizele jocului politic din Republica Moldova.
Modul în care va fi depășită criza energetică de către autoritățile moldovenești va conta foarte mult în perspectiva rezultatelor scrutinului parlamentar de anul viitor. Cu certitudine, propaganda rusă va dezinforma masiv societatea moldovenească, iar geostrategii de la Moscova vor „țese” scenarii pentru actorii politici pro-ruși din Republica Moldova. De aceea, partida europeană, inclusiv actuala guvernare, va trebui „să dea din coate” mult mai mult decât a făcut-o în 2024, dacă dorește să fie majoritară în următorul legislativ. Dar, cu precădere, să dea dovadă de unitate și să comunice în permanență și eficient (nu formal și arogant) cu societatea.
