Toți cei 12 judecători care au adoptat decizii în schema „Spălătoria rusească” (Laundromat), scoși de sub urmărire penală în 2020, pentru învinuirea de spălarea de bani, au dreptul să solicite în instanță despăgubiri financiare de la stat. O parte din reclamațiile magistaților urmăriți penal au fost satisfăcute în prima instanță și se află în examinare la Curtea de Apel. Pretențiile financiare se ridică, pentru moment, la cel puțin sute de mii de lei pentru fiecare reclamant, dar procesele sunt abia la început. În aceleași timp, suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Chișinău și SRL Epamedia persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia.
Ungaria se opune doar aderării Ucrainei
Ucraina şi Republica Moldova vor merge împreună, fără a fi decuplate, în drumul lor de aderare la Uniunea Europeană, au declarat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, și viceprim-ministra pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică, ministra Justiției din Ucraina, Olha Stefanishyna, într-o conferință de presă susținută miercuri la Chișinău.
Această declarație a fost făcută în contextul scenariului admis de Bruxelles de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplată de Ucraina, din cauza blocajului Budapestei aplicat Kievului. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă, publicat miercuri, că „nu poate exclude o decuplare” a celor două state încă din luna iunie, atunci când la Bruxelles urmează să fie luate mai multe decizii legate de extindere. „Discutăm deja cu statele membre ce este de făcut, pentru că niciunul nu se opune deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Moldova”, a spus Kos, menționând că Ungaria se opune doar aderării Ucrainei. Marta Kos a mai declarat că există chiar posibilitatea ca R. Moldova să devină stat membru până la finalul mandatului său, în 2029.
Consilierii PAS, noi acuzații la adresa primarului Ceban
Suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Municipiului Chișinău și compania SRL Epamedia, al cărui fondator este Moldpres GRUP SRL, persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia şi de intenţii comune de a deposeda bugetul capitalei de 66 de milioane de euro, pretinse de companie prin arbitraj. Miercuri, la un briefing de presă, deputatul PAS Lilian Carp a declarat că există dovezi că agentul economic şi edilul Ion Ceban au acţionat până acum mână în mână.
„Epamedia construieşte mai multe staţii unde o să vedeţi amplasată publicitatea primăriei. În aceste zile, când a apărut scandalul, toată această publicitate a dispărut din staţiile construite de Epamedia pentru a nu arăta legătura dintre Ceban şi Epamedia. Dar noi vedem, totul rămâne”, a remarcat Lilian Carp.
Scandalul Epamedia: Primăria dă vina pe fostele administrații
De cealaltă parte, Primăria Municipiului Chişinău dă vina pe erorile administrațiilor anterioare și pe politizarea litigiului de către reprezentanții altor fracțiuni. Actuala conducere susține că a ajuns la o soluție amiabilă cu Epamedia, dar totul a fost compromis de consilierii municipali, care ar fi interesați de exploatarea problemei în interese politice. Litigiul a pornit de la faptul că, în 2007, Primăria Chișinău a încheiat cu Epamedia SRL, atunci companie cu capital străin, un contract de parteneriat public-privat pentru construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public.
În schimbul acestei investiții, Primăria se obliga să îi ofere Epamedia dreptul de amplasa dispozitive de publicitate în stațiile construite. Numai că municipalitatea nu și-a onorat obligațiile prevăzute în contract și, din această cauză, investitorul solicită acum despăgubiri, inclusiv pentru venituri ratate, în valoare de 66 de milioane de euro. Litigiul a ieșit la iveală pe 23 aprilie a.c. datorită consilierului municipal Victor Chironda, iar Primăria Chișinău nu a făcut altceva decât să dea vina pe administrațiile anterioare.
Magistrații din Laundromat cer despăgubiri
Laudromantul rusesc se dovedește a fi foarte păgubos pentru bugetul Republicii Moldova, chiar dacă actorii acestei scheme oneroase susțineau inițial că nu există nicio parte păgubită. În 2011-2014, organizații criminale din Rusia au scos prin Republica Moldova și au transferat în întreaga lume 20 miliarde de dolari. „Spălătoria rusească” a implicat zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Procesul a fost legalizat de 13 judecători din Republica Moldova, aleși pentru faptul că, potrivit presei rusești, ar fi pretins cele mai mici mite.
Cei 12 magistrați – unul a decedat între timp – au fost inițial învinuiți pe mai multe capete de acuzate, inclusiv pentru spălare de bani. În 2020, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a emis o ordonanță prin care i-a scos pe judecătorii învinuiți de sub urmărire penală pentru spălare de bani. Ulterior, o parte dintre ei au fost condamnați pentru pronunțarea unor sentințe contrare legii. Faptul că au fost scoși de sub învnuire pentru spălare de bani le-a deschis ușa pentru a solicita despăgubiri de la stat pentru măsurile de arest preventiv la care au fost supuși.
De pildă, în această săptămână, Ministerul Justiției a contestat la Curtea de Apel Centru decizia Judecătoriei Chișinău prin care a fost dispusă achitarea a 400.000 de lei ca despăgubiri fostului judecător Igor Vornicescu, potrivit portalului Anticoruptie.md. Decizia primei instanțe are la bază ordonanța Mirandolinei Suşiţcaia.
În baza ordonanței respective, pe 25 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Igor Vornicescu împotriva Ministerului Justiție și a dispus achitarea a 400.000 de lei fostului magistrat ca despăgubiri.
În februarie 2021, Vornicescu a fost condamnat pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. El a fost însă eliberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripţiei de tragere la răspundere penală. Fostul magistrat a contestat această hotărâre. Pe 15 februarie 2011, Vornicescu a legalizat o datorie de 200 de milioane de dolari în favoarea Ronida Invest LLP din Marea Britanie. Unele acte depuse la dosarul judecat de Vornicescu sunt în limba engleză, nu sunt traduse și nici autentificate. Pe 7 iunie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis reclamația unui alt judecător, Garri Bivol, în prezent suspendat, privind achitarea a 750.000 de lei.
Din cei 12 judecători vizați în acest dosar, cinci au fost condamnați pentru pronunțarea unei sentinţe contrare legii, iar alți șapte au fost achitați. Toți aceștia au dreptul să solicite despăgubiri pentru măsurile de arest preventiv sau orice alte interdicții aplicate de oamenii legii.
