Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii. Pentru anul viitor, se estimează că peste jumătate de milion de cazuri acute vor fi tratate în unitățile medicale din țară, cu un cost mediu pe caz de 12.800 de lei. Cazurile acute reprezintă 89% din totalul tratamentelor spitalicești, evidențiind un dezechilibru semnificativ între spitale și celelalte componente ale sistemului de sănătate - medicina de familie, ambulatoriu și urgență.
Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026, aprobat de Guvern și votat de Parlament în două lecturi, prevede că CNAM va gestiona un buget de 18,8 miliarde de lei. Cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile, fiind prevăzut un deficit de 385 de milioane de lei.
Cea mare pondere din acești bani - aproximativ 57 % - vin din sumele plătite de cei care cumpără o asigurare medicală, fie prin contribuție procentuală din salariu, fie prin sumă fixă. Restul de aproximativ 41% vin de la bugetul de stat, pentru persoanele care nu-și pot permite o poliță medicală și pentru care guvernul plătește.
Cine primește cei mai mulți bani
În ultimii șapte ani, finanțarea sectorului spitalicesc s-a majorat de peste două ori, de la 3,6 miliarde de lei la 8,9 miliarde de lei, nivelul prognozat pentru 2026. Spitalele continuă să absoarbă, în mod tradițional, cea mai mare parte a fondurilor din asigurarea obligatorie de asistență medicală (FAOAM). În absența unor analize publice privind performanța spitalelor din Republica Moldova, rămâne neclar în ce măsură creșterea finanțării a influențat calitatea serviciilor medicale, diversitatea acestora și gradul în care ele răspund nevoilor reale ale societății.
Sume alocate din FAOAM sectorului spitalicesc din Republica Moldova:
2019 – 3,6 miliarde de lei
2020 – 4,2 miliarde de lei
2021 – 6,2 miliarde de lei
2022 – 6,1 miliarde de lei
2023 – 7,0 miliarde de lei
2024 – 8,2 miliarde de lei
2025 – 8,6 miliarde de lei
Cazurile acute consumă majoritatea banilor din spitalele din Republica Moldova
Datele publice ne arată o adâncă discrepanță între sectoarele sistemului de sănătate. De exemplu, previziunile CNAM pentru 2026 sunt că 89% din totalul tratamentelor spitalicești vor reprezenta cazurile acute, aici fiind incluse traumatismele, intervențiile chirurgicale, inclusiv chirurgia de zi, nașterile și alte proceduri complexe. O parte dintre acestea, precum nașterile sau transplanturile, se încadrează firesc în categoria cazurilor acute. Totuși, un număr semnificativ de pacienți ajung în spitale pentru afecțiuni care ar fi putut fi gestionate preventiv la etapa medicinei primare sau ambulatorii și reprezintă spitalizări evitabile.
În total, CNAM estimează pentru anul viitor aproape 548.000 de cazuri acute validate în toate spitalele din Republica Moldova, acestea fiind în creștere comparativ cu anii precedenți. În același timp, cazurile cronice abia depășesc 70.000 de cazuri pentru întreaga țară. Cazurile cronice sunt cele legate de îngrijirea de reabilitare, geriatrie, ftiziatrie.
Faptul că aproape 90% din cazurile tratate în spitale sunt cazuri acute indică un dezechilibru profund în sistemul de sănătate. Celelalte componente de bază ale sistemului - sănătatea publică, în special în zona de prevenție, medicina primară care are rolul de gatekeeping, ambulatoriul care are rolul de a gestiona afecțiuni înainte ca acestea să se acutizeze, par să nu mai fie funcționale. Atunci când continuitatea îngrijirilor se întrerupe la oricare dintre etape, parcursul pacientului ajunge inevitabil la cea mai costisitoare verigă a sistemului – spitalul, iar o astfel de traiectorie pune o presiune enormă și o lipsă de predictibilitate uriașă pentru sectorul spitalicesc.
Firește, există numeroși factori care duc la un sistem de sănătate supraaglomerat la etapa de spital și, de cele mai multe ori, rezultatul este suma unor acțiuni care s-au acumulat în timp. Vorbim despre modele de finanțare mai degrabă tradiționale, decât demonstrate economic, despre comportamente sociale, despre viziunea politicienilor de a dezvolta sistemul de sănătate. Sau tocmai despre lipsa ei.
Modul în care spitalele sunt finanțate și felul în care își distribuie cheltuielile reprezintă o discuție separată, relevantă în sine. Revenind însă la funcționarea de ansamblu a sistemului și la traseul care a condus la situația actuală, analiza finanțării altor subprograme arată că acestea nu au beneficiat de același ritm susținut de creștere.
În cazul asistenței medicale de ambulatoriu, deși finanțarea a crescut semnificativ, de la 700 de milioane de lei în 2019 la 1,6 miliarde în 2025, estimările CNAM indică o scădere a numărului de vizite în ambulatoriu în 2026, cu peste jumătate de milion, de la 6,1 milioane la 5,5 milioane. În același timp, numărul de beneficiari unici este proiectat să scadă de la 2 milioane la 1,8 milioane de persoane.
Costul unei vizite la medicul specialist a crescut doar marginal în ultimii ani, de la 279 de lei în 2023 la 315 lei prevăzuți pentru 2026 – o sumă modestă, echivalentă cu aproximativ 15 euro.
Asistența medicală primară - o situație la fel de îngrijorătoare. În ultimii ani creșterea a fost de 1,7 ori. De la 2,2 miliarde de lei în 2019 la 3,9 miliarde de lei în 2026. Medicina primară este grav afectată de lipsa de personal și de viziune asupra nevoii de reformare a sectorului. CNAM prognozează pentru următorii ani că va scădea numărul de vizite profilactice la medicul de familie, iar numărul total al vizitelor la medicul de familie va stagna între 2025 și 2028. Cheltuielile din FAOAM pentru asistența medicală primară pe cap de locuitor abia de vor atinge anul viitor 1200 de lei, echivalentul a 60 de euro.
O parte importantă a activităților de prevenție revine medicinei de familie, care ar trebui să funcționeze ca prim punct de contact și principal filtru al sistemului. Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat după preluarea mandatului că medicina de familie reprezintă una dintre prioritățile sale.
Sume alocate din FAOAM sectorului de medicină primară din Republica Moldova:
2019 – 2,1 miliarde de lei
2020 – 2,2 miliarde de lei
2021 – 2,2 miliarde de lei
2022 – 2,4 miliarde de lei
2023 – 2,8 miliarde de lei
2024 – 3,0 miliarde de lei
2025 – 3,4 miliarde de lei
2026 – 3,9 miliarde de lei
Prevenția rămâne una dintre cele mai neglijate componente ale sistemului de sănătate din Republica Moldova. Deși există un consens larg la nivel de politici publice că prevenția este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratamentul, alocările bugetare din ultimii ani arată o logică inversă. În mod constant, cele mai mici sume sunt direcționate tocmai către profilaxie.
Pentru 2026 este prevăzut un buget de aproximativ 70 de milioane de lei. Deși suma este în creștere față de anii precedenți, nivelul finanțării rămâne insuficient pentru implementarea unor politici de prevenție reale. Raportat la populație, din fondul de profilaxie vor fi alocați anul viitor doar 20 de lei și 87 de bani per locuitor, echivalentul a aproximativ 1 euro.
Aproape jumătate din fondul destinat profilaxiei va fi direcționat către achiziția vaccinurilor antigripal, împotriva hepatitei virale B și a infecției meningococice. Doar 28% din fonduri sunt prevăzute pentru depistarea precoce a bolilor, inclusiv prin screeningul pulmonar și colorectal, diagnosticarea timpurie a cancerului mamar și asigurarea accesului copiilor din localitățile rurale la servicii stomatologice. Alte 28% din fonduri urmează să fie utilizate pentru prevenirea HIV, tuberculozei și hepatitelor virale B, C și D, reducerea riscurilor asociate consumului de tutun și promovarea unui stil de viață sănătos.
În concluzie, finanțarea sănătății rămâne istoric dezechilibrată: spitalele absorb cele mai multe resurse. Faptul că și acestea sunt insuficiente este o altă discuție. Imaginea de ansamblu arată însă o concentrare excesivă pe spitale, pe când alte componente ale sistemului sunt nevoite să supraviețuiască la limită.
O astfel de abordare a finanțării nu ne oferă nicio șansă reală să fim sănătoși. Ne asigură, cel mult, un pat de spital atunci când alte intervenții se vor dovedi mult prea întârziate și, în consecință, inutile. Putem continua să credem că lucrurile vor funcționa cumva și așa. Doar că sănătatea este unul dintre domeniile care nu iartă greșeli.
