Odată cu expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), în noiembrie 2025, în regiunea autonomă s-a format un vid instituțional, ca urmare a imposibilității organizării alegerilor pentru legislativul local. La această situație s-a ajuns atât din cauza lacunelor din legislație, cât și în urma refuzului administrației locale de la Comrat de a accepta prevederile juridice din noul Cod Electoral al Republicii Moldova.
APG insistă asupra organizării scrutinului de către propria instituție electorală, după vechile reguli, ceea ce contravine noului Cod Electoral. Chișinăul depune eforturi pentru a debloca situația în regiunea găgăuză încercând să ajungă la un compromis cu administrația de la Comrat, însă interferențele Rusiei în acest dialog au complicat mult ecuația.
Găgăuzia, în blocaj instituțional
APG este autoritatea reprezentativă la nivel local a regiunii autonome găgăuze, parte componentă a statului Republica Moldova. Ea a fost creată în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri) din 23 decembrie 1994, al căreia articol 2 stipulează clar: „Găgăuzia este administrată în temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi și altor legi ale Republicii Moldova (cu excepțiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei și actelor normative ale Adunării Populare (Halc Topluşu) a Găgăuziei, care nu vin în contradicție cu Constituția și legislația Republicii Moldova”.
APG are 35 de deputați, aleși pentru un mandat de 4 ani în circumscripții teritoriale uninominale în două tururi. APG adoptă legi locale, în limitele competenței sale, inclusiv organizează și efectuează alegeri de deputați în Adunarea Populară. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în decembrie 2022 noul Codul Electoral, în care a fost introdusă noțiunea de „alegeri regionale” cu referire la procesele electorale din UTA Găgăuzia pentru funcția de Guvernator (Bașcan) și APG, precum și referendumurile pe problemele locale ale autonomiei.
Noul Cod Electoral integrează instituțional autoritatea electorală din Găgăuzia în sistemul organelor electorale ale Republicii Moldova (art.17). În vechiul Cod Electoral nu exista nici o referință la organul electoral din UTA Găgăuz-Yeri. În legea privind crearea regiunii autonomia găgăuză din decembrie 1994 este stipulat vag că de efectuarea alegerilor în Găgăuzia se ocupă Comisia Electorală Centrală (art.12, pct.(3), lit.d)). Codul Electoral al Găgăuziei, adoptat la 31 iulie 2015, nu face nici o trimitere la Codul Electoral al Republicii Moldova, ci invocă doar Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. De asemenea, legislația electorală a Găgăuziei nu vobește deloc despre vreo conexiune între organul electoral de la Comrat și Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Noul Cod Electoral a acoperit acest vid legislativ și instituțional între organul electoral central național și cel din autonomia legislativă, care în conformitate cu art.17, pct.(6) „este parte integrantă a sistemului organelor electorale ale Republicii Moldova și exercită atribuțiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condițiile prezentului cod”. Articolele 36 și 155 ale Codului Electoral stipulează atribuțiile și modul de funcționare al organului electoral al UTA Găgăuz-Yeri, care a fost redenumit, pentru a nu provoca confuzii cu organul electoral central al Republicii Moldova în Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.
APG a avut termen până la 1 ianuarie 2024 să aducă legislația electorală locală în conformitate cu cea națională. Însă administrația regională a refuzat să aplice prevederile noului Cod Electoral al Republicii Moldova în legislația din Găgăuzia, care ar fi permis organizarea alegerilor în legislativului local, a cărui mandat a expirat în noiembrie 2025. Mai mult, invocând legea cu privire la regiunea autonomă găgăuză din 1994 și Codul Găgăuziei din 1998, APG în ședințe extraordinare a stabilit de două ori, pentru 22 martie și 21 iunie 2026, organizarea alegerilor electorale în legislativul local, ambele decizii fiind anulate de instanțele de judecată la sesizarea Cancelariei de Stat.
Tentativele Chișinăului de a debloca situația și interferențele Rusiei
Refuzul Comratului de a ajusta legislația electorală a autonomiei la normele naționale a dus la blocaj politic și instituțional în regiune. Pentru a debloca situația, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-au întâlnit la 24 aprilie 2026 cu reprezentanți ai regiunii autonome găgăuze – membri ai APG și primari. În urma acestor consultări, s-a convenit asupra creării unui grup de lucru format din reprezentanți ai APG, ai Parlamentului și ai Comisiei Electorale Centrale cu scopul de a concepe un act administrativ temporar care ar permite deblocarea situației și organizarea alegerilor.
Grupul de lucru a elaborat un document, agreat inițial de reprezentanții Comratului, care urma să permită organizarea scrutinului, armonizând aspectele tehnice legate de evidența alegătorilor, finanțarea candidaților, utilizarea numerarului și donațiile. De asemenea, documentul prevedea că organul electoral al autonomiei va activa în baza propriului regulament, dar în conlucrare cu CEC. Acest act normativ de compromis urma să fie aprobat de către APG la 2 iunie, însă ședință nu a mai avut loc din lipsă de cvorum.
Deloc întâmplător, cu doar câteva zile înainte de ședința APG din 2 iunie, ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a vizitat Comratul, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai administrației regiunii autonome găgăuză. Ozerov a declarat că vizita are un caracter de informare și dialog cu regiunea. Vizita lui Ozerov la Comrat developează poziția Moscovei care nu-și dorește ca Chișinăul să ajungă la un compromis cu regiunea găgăuză.
La rândul său, Chișinăul a condamnat această deplasare lui Ozerov la Comrat, declarând că autoritățile moldovenești nu vor admite imixtiuni ale Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova.
Între timp, Comitetului executiv al regiunii găgăuze dominat de oameni din „rețeaua Șor”, în mod unanim, a respins la 9 iunie 2026 documentul administrativ elaborat de grupul de lucru comun Chișinău-Comrat pentru depășirea impasului în care a intrat APG. Motivul invocat e că documentul respectiv ar contrazice Constituția Republicii Moldova și Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. În cadrul ședinței Comitetului executiv din 9 iunie, autoritățile de la Chișinău au fost învinuite că provoacă haos în Găgăuzia pentru a subordona regiunea autonomă puterii centrale.
La începutul ședinței la acare a fost luată această decizie, președintele interimar al executivului de la Comrat, Ilia Uzun (un apropiat al oligarhului fugar Ilan Șor), a dat citire unei scrisori din partea bașcanului condamnat la închisoare, Evghenia Guțul, în care aceasta s-a adresat deputaților din APG și populației din autonomie cu îndemnul să facă alegerea corectă pentru generațiile viitoare.
În aceeași zi de 9 iunie, un grup de deputați ai APG, care nu au făcut parte din grupul de lucru mixt Chișinău-Comrat, au înregistrat un proiect de document alternativ privind reglementarea alegerilor în legislativul regiunii. Autorul documentului este Valentin Gaidarji, președintele Comisiei pentru sănătate, protecție socială, copilărie, familie și muncă a APG. Documentul alternativ se deosebește de cel elaborat de grupul comun prin următoarele: 1) denumirea organului electoral al autonomiei este Comisia Electorală Centrală, în pofida prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova; 2) exclude prevederea conform căreia candidații urmează să fie verificați sub aspectul integrității de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS); 3) nu prevede supravegherea și monitorizarea campaniilor electorale din Găgăuzia în conformitate cu legislația națională; 4) elimină prevederea conform căreia pot vota doar rezidenții regiunii autonome care au locuit pe teritoriul acesteia în ultimul an.
La 12 iunie, la Comrat, au avut loc audieri publice organizate pe marginea proiectului elaborat de grupul mixt Chișinău-Comrat cu privire la procedura de desfășurare a alegerilor în APG. La 15 iunie, prezidiul APG într-o ședință a propus un document de compromis formulat în baza celor două acte elaborate anterior – cel al grupului mixt Chișinău-Comrat și cel alternativ, atribuit lui Valentin Gaidarji. Această nouă versiune urmează a fi trimisă deputaților APG pentru a fi examinată. Poziția Chișinăului este că documentul elaborat de grupul comun Chișinău-Comrat nu va fi modificat pentru că acesta elimină toate blocajele juridice în organizarea alegerilor pentru APG și corespunde legislației naționale a Republicii Moldova.
Concluzii
Pe de o parte, criza politică în Găgăuzia are un substrat obiectiv care ține de vidul din legislația electorală a autonomiei care nu a fost conectată la legislația națională. Timp de aproape 30 de ani, procesele electorale din Găgăuzia s-au desfășurat, practic, în afara legislației naționale. Prin acestlucru se explică faptul că „gruparea Șor” a reușit să prea controlul asupra regiunii autonome în urma alegerilor bașcanului, în 2023.
În același timp, situația din Găgăuzia are și un substrat subiectiv – administrația de la Comrat nu dorește să accepte noile prevederi în domeniul electoral și să le aplice în regiune, sub pretextul limitării de către Chișinău a împuternicirilor pe care le are Găgăuzia în conformitatea cu legea din 1994 privind constituirea autonomiei. Imixtiunile din exterior ale Rusiei și „factorul Șor” urmăresc să zădărnicească identificarea unui compromis între Chișinău și Comrat și să tensioneze relația între autoritățile centrale și cele regionale.
În aceste condiții, impasul poate fi depășit doar în urma intervenției Chișinăului. Până acum, guvernarea a manifestat deschidere totală față de Comrat pentru a identifica soluții legale și a depăși vidul instituțional din Găgăuzia. Dacă însă nu se va reuși depășirea acestui blocaj creat de către forțe ostile Chișinăului, autoritățile centrale ar trebui să intervină pentru a găsi spoluții care să-i permită organizarea alegerilor în APG, întrucât doar astfel s-ar putea ajunge la o regiune autonomă găgăuză funcțională.
Dar acest scenariu rămâne, totuși, ultima soluție, una puțin dorită de guvernare, deoarece ar alimenta speculațiile, atât din interior, cât și din exterior, că puterea de la Chișinău subminează și limitează împuternicirile Găgăuziei.
