Donații
Veridica.ro
Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a aloca un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro, ca prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluționarea crizei energetice provocate de Gazprom, prin producerea de curent electric la Moldgres (Temocentrala electrică de la Cuciurgan). Această inițiativă a fost criticată de anumite voci la Chișinău, dar și la Tiraspol, deși din motive diferite.
În timp ce unii consideră că oferirea unui părți din această sumă pentru depășirea crizei în stânga Nistrului ar însemna finanțarea regimului separatist transnistrean, administrația de la Tiraspol se arată nemulțumită de modul în care ar urma să fie distribuite fondurile respective.
Adversari ai ajutorului pentru Tiraspol
De exemplu, fostul deputat Alexandr Slusari a propus ca suma de 30 de milioane de euro să fie folosită la subvenționarea procurării energiei electrice din toate sursele actuale interne și externe disponibile, din care nu face parte și Moldgres.
„Putem compensa achiziționarea fiecărui Mwt cu aproximativ 70-75 euro. Prin urmare, prețul mediu de cumpărare a energiei electrice va fi plafonat la nivelul de 60 euro per Mwt sau chiar mai puțin. Totodată, astfel nu vom finanța regimul separatist și poate chiar războiul împotriva Ucrainei. La fel, nu vom depinde energetic de o sursă nesigură care în orice clipă poate fi folosită pentru a ne șantaja energetic”, a afirmat fostul parlamentar care este şi membru al Consiliului de Administraţie al SA Energocom.
Trebuie să se știe, însă, că, de regulă, orice ajutor extern este condiţionat, iar beneficiarii nu-l pot folosi după bunul lor plac.
Pentru cine este gazul?
Gazul care urmează a fi cumpărat din banii oferiți de UE va fi achiziţionat de pe piaţă de către SA Energocom (100% capital de stat), apoi va ajunge la Moldovagaz care-l va livra întreprinderii Tiraspoltransgaz din stânga Nistrului. Tiraspoltransgaz face parte formal din Moldovagaz, dar se subordonează de facto autorităţilor secesioniste.
Ţinând cont de faptul că preţul actual al gazelor la bursele europene, dar şi la cea din Republica Moldova se menţine la un nivel de peste 500 de euro pentru o mie de metri cubi, din ajutorul oferit de UE ar putea fi procurate cel mult 60 de milioane de metri cubi. Întrucât, însă, există şi alte costuri (de la taxe, la costuri de transport şi distribuţie), volumul real ar putea fi de 50-55 de milioane de metri cubi.
Un calcul matematic arată că la un consum de circa 5 milioane metri cubi pe zi, metanul cumpărat din banii UE ar putea ajunge pentru 10-11 zile de consum, în condițiile în care Moldgres să genereze un volum de energie electrică ce ar asigura 60-70% din consumul Republicii Moldova. Dar calculele pe hărtie pot fi răsturnate de realitate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, gazele naturale livrate în regim de urgență nu vor fi destinate consumatorilor industriali mari, cum ar fi Uzina metalurgică de la Rîbniţa, fermele de mining „și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”.
„Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a precizat că producţia de energie la Moldgres din gazul procurat pe banii UE ar permite reducerea tarifelor la curentul electric.
Trebuie amintit că, începând cu 10 ianuarie a.c., preţul energiei electrice în Republica Moldova s-a majorat cu circa 75%, ceea ce loveşte dur în economie şi cetățeni, dar şi în bugetul statului şi ar putea provoca noi creşteri ale preţurilor.
FOTO: Grafic care arată dependenţa Republicii Moldova de energia electrică de la Moldgres
Într-o altă analiză Veridica, atenţionam asupra faptului că această criză loveşte direct în Guvernul de la Chişinău, prin costurile tot mai mari, atât financiare, cât şi de imagine. În special într-un an în care urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Conform unor estimări, scenariul de activitate fără energie electrică de la Moldgres, ar putea costa Republica Moldova circa 3% din PIB, acestea fiind doar costuri directe.
Tiraspolul, nemulțumit de modul în care ar urma să fie distribuit ajutorul UE
Autorităţile secesioniste de la Tiraspol au mulțumit Uniunii Europene pentru sprijinul acordat, menționând că orice ajutor este binevenit în contextul actualei crize energetice. „În astfel de condiții dificile, când cineva îți oferă ajutor, să refuzi ar fi absurd și lipsit de logică”, a declarat liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
În acelaşi timp, așa-numitul minister de externe al regiunii separatiste a solicitat o întâlnire a experților pentru a discuta propunerea, invocând „lipsa de informații exacte cu privire la parametrii sprijinului menționat, pe fondul interpretărilor unor oficiali ai Republicii Moldova”.
Una dintre „interpretările” invocate se referea la faptul dacă pentru energia generată de Moldgres va plăti sau nu cineva, inclusiv consumatorii din Republica Moldova, de pe malul drept al Nistrului.
La 29 ianuarie a.c. a avut loc ședința experților din domeniul electroenergetic de pe ambele maluri ale Nistrului la care au participat și reprezentanți ai Delegației UE în Republica Moldova. După ședință, însă, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a arătat nemulțumit de condițiile impuse de Chișinău la administrarea celor 30 de milioane de euro oferite de Bruxelles. Krasnoselski i-a solicitat Comisiei Europene să aloce acești bani în cote separate „Transnistriei și Republicii Moldova”. O solicitare ce denotă că intenția sa ar putea fi, în pofida declarațiilor de deschidere, agravarea situației din regiune și acuzarea Chișinăului de blocaj energetic.
Vom vedea cum vor evolua lucrurile. Totuși, cele 30 de milioane oferite de UE nu sunt o soluţie pentru problema transnistreană şi nici pentru criza energetică.
Există mai multe întrebări care nu au deocamdată un răspuns. De exemplu, ce se va întâmpla cu Uzina Metalurgică de la Rîbniţa sau cu cea de ciment din aceeaşi localitate. Fără energie şi gaze, acestea nu vor putea funcţiona. Prin urmare, mii de anagajţi vor sta acasă fără bani. În plus, de activitatea Uzinei Metalurgice depindeau şi multe afaceri din construcţii, dar şi persoane angajate la întreprinderea respectivă care fac naveta de la Rezina la Rîbniţa. Aceste întrebări nu au deocamdată un răspuns.
O soluţie de durată pentru a elimina dependența de energia rusească
Guvernul de la Chişinău a promis că, împreună cu Uniunea Europeană, va elabora un program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani care ar urma să intre în vigoare imediat după 10 februarie a.c.
Sprijinul de 30 de milioane de euro este doar primul pas, spune comisarul pentru extindere a UE, Marta Kos. „Va urma în scurt timp un pachet mai amplu care va aborda impactul social al crizei asupra tuturor cetățenilor moldoveni și eliminarea treptată a dependenței Moldovei de energia rusească", a subliniat Marta Kos.
Așadar, în prezent se lucrează asupra unui pachet de asistență mai amplu pentru a sprijini în continuare întreaga Republică Moldova (inclusiv regiunea transnistreană) în această perioadă dificilă. Este vorba de un pachet mai amplu de sprijin al UE în domeniul energiei care prevede investiții în infrastructura de producere și distribuție a curentului electric și măsuri concrete pentru reducerea și echilibrarea tarifelor la curent și gaz pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Acest pachet se va baza pe Planul de creștere al Republicii Moldova, în curs de finalizare acum. Planul respectiv prevede o asistență în valoare de 1,8 miliarde de euro din partea UE pentru a sprijini Chișinăul în procesul de modernizare și integrare europeană. De Planul de creștere va depinde, până la urmă, cum vor evolua lucrurile în continuare în Republica Moldova.
