Conflictul dintre Consiliul Superior al Magistraturii și guvernare în problema extinderii vettingului asupra judecătorilor instanțelor de fond este principalul subiect de interes public pe care îl vom analiza în sinteza Veridica. În timp ce Consiliul și unii judecători avertizează că evaluarea extraordinară a tuturor magistraților ar putea provoca demisii și blocaje în examinarea dosarelor, guvernarea insistă că măsura este necesară pentru a înlătura rezistența față de reformă și pentru a asigura standarde egale de integritate în întregul sistem judecătoresc. Disputa s-a declanșat după publicarea avizului Comisiei de la Veneția, care susține verificarea judecătorilor, dar cere garanții suplimentare și reguli mai clare pentru desfășurarea procesului.
Ce a declanșat reacția fermă a judectărilor?
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se pronunță împotriva extinderii evaluării extraordinare a integrității judecătorilor din instanțele de fond, avertizând că o asemenea măsură ar putea genera demisii în sistem și ar afecta examinarea dosarelor aflate pe rol.
Subiectul a dominat agendă publică după ce Comisia de la Veneția și-a publicat, pe 16 iunie, opinia cu privire la proiectul de lege care prevede extinderea vettingului și a recomandat clarificarea consecințelor pentru judecătorii din primele instanțe care nu promovează evaluarea, precum și consolidarea garanțiilor procedurale pentru magistrați. Reacția fermă a magistraților a fost determinată în primul rând de faptul că majoritatea au aflat despre decizia guvernării de pe site-ul Comisiei de la Veneția, fără o dezbatere prealabilă în interiorul comunității.
Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că procesul de vetting ar trebui să se încheie la nivelul judecătorilor din curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție și membrilor consiliilor superioare ale magistraților și procurorilor. În opinia sa, pentru judecătorii instanțelor de fond ar trebui aplicate mecanismele existente de evaluare profesională și a integrității, prevăzute de legislație. „Vetting-ul trebuie să se oprească aici”, a afirmat el, precizând că legea prevede deja evaluarea periodică a judecătorilor o dată la cinci ani și că actualele structuri de evaluare dispun de instrumentele necesare pentru a verifica inclusiv integritatea financiară a magistraților.
Care este problema?
Discuțiile privind extinderea verificărilor asupra judecătorilor instanțelor de fond au fost relansate după publicarea, la 16 iunie, a avizului Comisiei de la Veneția asupra unui proiect de modificare a legislației din domeniul justiției. Proiectul, transmis pentru expertizare de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, pe 5 mai 2026, prevede evaluarea integrității financiare a tuturor judecătorilor din instanțele de fond până la sfârșitul anului 2027. Procesul ar urma să înceapă cu magistrații de la Judecătoria Chișinău, după care să fie extins la instanțele din Bălți, Cahul și din restul țării.
În avizul său, Comisia de la Veneția susține necesitatea verificării integrității judecătorilor, dar formulează mai multe recomandări. Experții europeni solicită consolidarea instituției responsabile de evaluare, inclusiv prin angajarea și instruirea de personal suplimentar, extinderea competențelor acesteia pentru a putea reexamina concluziile și solicita probe suplimentare, precum și revizuirea metodologiei de evaluare. Totodată, Comisia recomandă definirea clară a consecințelor pentru judecătorii care nu promovează evaluarea, garantarea dreptului de contestare în instanță, precizarea caracterului temporar al mecanismului și introducerea unor garanții care să excludă evaluarea repetată a acelorași magistrați.
Decizia ar putea bloca sistemul de justiție?
O parte a corpului judecătoresc și-a exprimat deja îngrijorarea față de inițiativă. Judecătorul Ion Chirtoacă a declarat pentru ipn.md că extinderea vettingului la nivelul instanțelor de fond ar putea bloca activitatea sistemului judecătoresc, în condițiile în care unii magistrați ar putea să nu promoveze evaluarea, iar alții ar putea alege să demisioneze. Potrivit magistratului, proiectul de lege privind ceea ce este numit „full-vetting” introduce criterii mai stricte decât cele aplicate în actualele proceduri de vetting și pre-vetting. El a atras atenția și asupra faptului că judecătorii au aflat despre proiect abia după publicarea acestuia pe pagina Comisiei de la Veneția, criticând lipsa de consultări cu reprezentanții sistemului judecătoresc. „Tot ceea ce cer judecătorii este ca lucrurile să se facă într-un cadru transparent, cu consultarea și cu participarea lor la elaborarea proiectului de lege”, a declarat Ion Chirtoacă.
Magistratul avertizează că extinderea evaluării extraordinare ar putea accentua deficitul de personal din instanțe și ar conduce la prelungirea termenelor de examinare a cauzelor. El a menționat că la Curtea de Apel ședințele sunt programate deja pentru anul 2027, iar la Judecătoria Chișinău data examinării dosarelor este stabilită cu cinci-șase luni înainte.
Evaluarea tuturor judecătorilor, decisă pe fondul rezistenței la reformă
De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că autoritățile vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, dar consideră că toți judecătorii trebuie evaluați în condiții egale. În opinia sa, reforma justiției trebuie continuată pentru a elimina practicile care generează decizii controversate și pentru a consolida încrederea în sistem. „Mi se pare corect ca toți judecătorii să fie puși în condiții egale. De ce unii să treacă acest exercițiu, iar alții nu?”, a declarat Grosu înaintea ședinței Parlamentului de joi.
Președintele Legislativului a respins și temerile privind un eventual exod al magistraților, afirmând că judecătorii și procurorii integri nu au motive să părăsească sistemul și că autoritățile vor încuraja promovarea tinerilor absolvenți ai Institutului Național al Justiției. Potrivit lui Igor Grosu, decizia de a extinde vettingul asupra judecătorilor instanțelor de fond a fost determinată de rezistența întâmpinată în procesul de reformă și de existența unor situații în care dosare cu soluții controversate au fost retrimise repetat între instanțe.
Decizia vine într-un context important
Între timp, Comisia Europeană a îndemnat autoritățile de la Chișinău să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția privind reforma justiției. Mesajul vine în contextul în care Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe clusterul „Valori fundamentale”, care se referă inclusiv la statul de drept și independența justiției.
„Progresele înregistrate în domeniul reformei justiției rămân un element-cheie al procesului de aderare a Moldovei la UE. Acestea sunt strâns legate de mecanismele de independență și integritate judiciară, inclusiv în contextul procedurilor de verificare a antecedentelor. Invităm Moldova să țină seama de aceste două avize”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, pentru TVR Moldova.
