Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.
Maia Sandu a fost cea care a dat tonul dezbaterilor
Maia Sandu a fost cea care a deschis dezbaterile, de la bun început calificându-l pe Alexandr Stoianoglo drept „cal troian” și „fațadă” a oligarhilor fugari Veaceslav Platon și Ilan Șor, dar și a politicanului pro-rus Igor Dodon. La tentativele lui Stoianoglo de a nega aceste asocieri, Maia Sandu i-a replicat că, fie nu este sincer în negațiile sale, fie nu conștientizează ce forțe din interiorul și exteriorul Republicii Moldova stau în spatele persoanei sale. Practic, pe tot parcursul dezbaterilor, Maia Sandu a fost cea care a dat tonul discuțiilor, ea controlând situația de la început până la sfârșit, Alexandr Stoianoglo fiind vizibil emoționat.
Un rol important în cele 10 întrebări adresate de către Maia Sandu i-a revenit politicii externe, mai exact relațiilor Republicii Moldova cu Ucraina, România și Uniunea Europeană. La întrebarea „cum în calitate de președinte veți stabili o relație bună cu Ucraina?”, răspunsul lui Alexandr Stoianoglo a fost unul general, fără conținut real. Ceva de genul că vom avea relații bune cu vecinii noștri România și Ucraina și cu partenerii noștri de dezvoltare: Uniunea Europeană, SUA, Rusia și China. Totodată, el a mai adăugat că pentru moment relația cu Ucraina este una declarativă și că nu a văzut inițiative din partea Chișinăului ca Republica Moldova să devină o platformă de discuții pentru încetarea focului între părțile implicate în război. La care, Maia Sandu i-a ripostat retoric: „Dle Stoianologlo, dumneavoastră chiar credeți în ceea ce spuneți?”.
Referindu-se la relația Republicii Moldova cu România, Alexandr Stoianologlo i-a imputat Maiei Sandu că nu a lansat pe perioada mandatului său nici un proiect internațional la nivel regional. Ea însă i-a replicat că nu vrea să știe despre proiectele importante dezvoltate de către România în Republica Moldova, ceea ce este o ofensă adusă la adresă statului român. În continuare, Maia Sandu i s-a adresat un pic ironic lui Alexandr Stoianoglo: „Așa, ca între doi români, dumneavoastră credeți că România vă susține cu proiecte importante omul Moscovei la conducere în Republica Moldova?”.
În general, discursul Maiei Sandu a fost construit în jurul mesajului că integrarea europeană este singura cale de dezvoltare posibilă, argumentând prin avantajele pe care Uniunea Europeană le aduce statelor membre. Totodată, Maia Sandu i-a reproșat lui Alexandr Stoianoglo că nu este sincer în declarațiile sale proeuropene. Ea a menționat că în turul II al alegerilor prezidențiale, cetățenii moldoveni nu vor alege între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, ci între două căi de evoluție a Republicii Moldova – dezvoltarea sau regresul.
Un alt moment în discursul șefului statului au fost desele referințe la faptul că, în mandatul său de procuror general, Alexandr Stoianoglo nu a investigat dosarele de rezonanță, dar s-a preocupat preponderent de eliberarea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.
Spre final, Maia Sandu, adresându-se cetățenilor, și-a argumentat candidatura pentru un nou mandat prin necesitatea continuării cursului european al Republicii Moldova, în același timp atenționând că, în momentul de față, democrația moldovenească „este sub asalt”, și că sistemul democratic depinde de votul cetățenilor la 3 noiembrie a.c..
Alexandr Stoianoglo pretinde că a fost un procuror general exemplar
Pe de altă parte, Alexandr Stoianoglo, în discursul introductiv, a prezentat principalele teze din programul său electoral, printre care se numără și „relații externe neutre”. El a subliniat că a fost, la vremea sa, un „procuror general exemplar” și că atunci când a deținut această funcție, au fost trimise în judecată cele mai multe dosare legate de furtul miliardului. Alexandr Stoianoglo i-a propus Maiei Sandu să semneze un pact privind inversabilitatea cursului european al Republicii Moldova.
Prima întrebare pe care i-a adresat-o Maiei Sandu a fost despre faptul cât de rațională a fost politică externă a Republicii Moldova de a se alia la sancțiuni impuse Federației Ruse de către Uniunea Europeană, în condițiile în care Chișinăul nu este membru al UE, ci doar candidat, și că este un stat neutru (constituția R.Moldova se referă la neutralitate militară n.a.). El a sugerat că din această cauză în Republica Moldova s-ar fi scumpit dramatic gazele naturale, reluând astfel narațiune propagandistică mai veche a Moscovei. La replica Maiei Sandu, că alierea la sancțiuni a fost făcută pentru a ajuta Ucraina, iar gazele naturale nu pot ajunge în Republica Moldova dacă Ucraina nu va permite tranzitul lor, Alexandr Stoianoglo a replicat că „ascundeți incompetența guvernului dumneavoastră cu războiul din Ucraina”.
Dezbaterile pe subiectul economic au fost problematice pentru Alexandr Stoianoglo, ele fiind dominate clar de Maia Sandu. Între altele, Alexandr Stoianogloi-a adresat o întrebare care nu se baza pe indicatori economici, ci pe afirmațiile lui Andrei Năstase (majorarea de 4 ori a datoriei externe) și Vlad Filat (micșorarea cu 50% a investițiilor de capital), combătute de Maia Sandu, care l-a acuzat pe Alexandr Stoianoglo că falsifică adevărul.
Totuși, cel mai reprezentativ pentru prestația lui Alexandr Stoianoglo la dezbateri a fost răspunsul la întrebarea dacă își menține „afirmația că în „kuliokul” (sacoșa) dat de către către Plahotniuc lui Dodon erau bani?”. Răspunsul lui Stoianoglo a fost unul ambalat juridic: „dosarul „Kuliok” a fost pornit ilegal, în afara procesului penal, din această cauză nu contează dacă au fost bani în sacoșă”.
În discursul de final, Alexandr Stoianoglo a venit cu propunerea unui nou pact pe care să-l semneze contracandidata sa, un pact în care să se spună că dacă Maia Sandu va pierde în turul II, ea va recunoaște valabilitatea alegerilor. Dacă, însă, va pierde el, atunci nu va scoate oamenii în stradă la proteste, după scrutinul electoral. Cu certitudine, Alexandr Stoianoglo era convins că Maia Sandu nu va accepta un astfel de pact, însă prin această propunere el a încearcat să alimenteze o altă narațiune lansat după turul I de că opoziție, că „dacă Maia Sandu va pierde alegerile, ea nu le va recunoaște”.
Concluzii
Trecând peste inconveniențele organizatorice, dezbaterile televizate dintre candidații la funcția de șef al statului au fost un exercițiu util și lămuritor pentru societate. De asemenea, făcând abstracție și de faptul că prestația Maiei Sandu a fost clar peste cea lui Alexandr Stoianoglo, cel mai important este că cei doi au apărut în fața societății așa cum sunt. Maia Sandu - un politician convins și determinat să ducă Republica Moldova în UE, cu toate sincopele parcursului european. Alexandr Stoianoglo, dimpotrivă, un candidat evaziv în multe privințe care se ascunde după abordări generaliste, caracteristice politicii moldovenești timp de peste 30 de ani, care au făcut Republica Moldova să bată pasul pe loc. Însă cel mai important lucru, și totodată cel mai grav, este că Alexandr Stoianoglo creează impresia unui interpus, în spatele căruia stau oligarhi revanșarzi și interesele geopolitice rusești. Și mai puțin contează dacă Alexandr Stoianoglo este sau nu conștient de acest lucru.
