Dosarul deputatei Marinei Tauber, fugită din Republica Moldova, a ajuns pe ultima sută de metri, avocații activistei oligarhului fugar urmează să își prezinte probele în instanță. Bașcana Evghenia Guțul a rămas în arest preventiv doar pentru 20 de zile după ce judecătoarea Olga Bejenari, cea care i-a permis Marinei Tauber să plece din țară, a respins solicitarea Procuraturii Anticorupție. Deputații comuniști și socialiști fac eforturi să promoveze legislația rusească în Republica Moldova, sub pretextul că ar fi de inspirație americană.
Procurorii au finalizat dosarul Marinei Tauber
Procuratura Anticorupție a comunicat, joi, 27 martie a.c., că a finalizat prezentarea probelor în dosarul Marinei Tauber și al fostului Partid „Șor”, învinuiți de falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și de acceptare a banilor ilegali din partea grupului condus de Ilan Șor. Conform portalului instanțelor de judecată, în dosarul activistei asociate cu oligarhul fugar urmează patru ședințe, în termen restrâns, timp pe care avocații îl au la dispoziție pentru demonstra că ea nu este vinovată.
Marina Tauber a plecat din Republica Moldova pe 7 ianuarie a.c., cu permisiunea judecătoarei Olga Bejenari, și nu a mai revenit în țară. Pe 27 decembrie 2024, magistrata Olga Bejenari i-a permis inculpatei să plece pe motiv că are un „comportament exemplar”. Pentru a preveni un asemenea scenariu, Procuratura Anticorupție a propus, în martie 2024, Ministerului Justiției modificări la Codul de procedură penală cu scopul de a permite procurorilor să conteste asemenea decizii, dar până în prezent legislația a rămas neschimbată. Potrivit procurorilor, anume absența acestor modificări permite inculpaților, în special celor care au dosare în intanțele judecătorești pentru legături cu crimă organizată și corupție politică, să plece în străinătate, în special în Rusia.
Evghenia Guțul rămâne în arest în dosarul pentru campania sa electorală
Guvernatoarea regiunii găgăuze rămâne în detenție, după ce Curtea de Apel Centru a respins contestarea avocaților săi. Magistrații instanței de apel au menținut, miercuri, decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 28 martie a.c., cu privire la aplicarea bașcanului unui arest preventiv de 20 de zile în penitenciar.
Această măsură preventivă a fost obținută de angajații Procuraturii municipiului Chișinău în dosarul în care guvernatoarea regiunii găgăuze figurează împreună cu actuala viceprimară a municipiului Orhei, Anastasia Țurcan. Cele două sunt învinuite de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații în campania electorală din 2023 pentru funcția de bașcan. În seara zilei de 25 martie a.c., după descinderile procurorilor și angajaților Centrului Național Anticorupție la Orhei, Evghenia Guțul a încercat să fugă din Republica Moldova, potrivit oamenilor legii, dar a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Demersul procurorilor anticorupție cu privire la aplicarea unui alt arest preventiv în cazul bașcanei, de 30 de zile, în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid „Șor”, formațiune scoasă în afara legii, a fost respins de aceeași judecătoare Olga Bejenari.
Comuniștii și socialiștii încearcă să impună legislația rusească în Republica Modova
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au elaborat un proiect de lege privind „agenții străini în Republica Moldova”, după model rusesc. Proiectul, înregistrat pe 28 martie a.c., prevede crearea unui „comitet pentru controlul influenței străine”, care va gestiona un „registru al agenților străini”. Conform inițiativei legislative a comuniștilor și socialiștilor, persoanele identificate ca „agenți străini” vor fi obligate să se înregistreze în registrul cu pricina, în caz contrar, vor fi sancționate cu o amendă de până la 200.000 de lei. Autorii proiectului susțin că, dacă va fi adoptată o asemenea lege, „nu va limita cooperarea internațională, ci va impune raportarea clară a finanțelor și activităților derulate cu sprijin extern”.
În realitate, inițiativa parlamentarilor pro-ruși reprezintă o copie a legislației Federației Ruse, adoptătă recent și de către autoritățile georgiene, în a treia lectură, prin care regimul autoritar de la Moscova și, respectiv, cel oligarhic de la Tbilisi, urmăresc anihilarea societății civile și a oponenților politici. Uniunea Europeană afirmă că noua legislație georgiană oferă autorităților de la Tbilisi instrumente suplimentare pentru a suprima disidența și a înăspri politica de represiune. Potrivit Bruxelles-ului, aceste legi riscă să stigmatizeze activitatea activiștilor civici, să amenințe supraviețuirea societății civile și a presei independente, să anuleze protecția drepturilor omului, să restrângă în mod nejustificat libertățile fundamentale și să erodeze procesul decizional democratic.
Legea agenților străini a fost adoptată în statele cu regimuri pro-ruse la pachet cu altă lege anti-europeană, „Cu privire la protecția valorilor familiei și a minorilor”. Această din urmă are scopuri propagandistice și este exploatată de politicieni pro-Kremlin în societățile în care există o atitudine negativă față de comunitatea LGBT+ pentru a blama Uniunea Europeană. În Republica Moldova, promotorul auto-proclamat al valorilor familiei este socialistul Igor Dodon.
Tiraspolul merge pe contrasens
În regiunea transnistreană, există pretinse legi a „agenților străini” și pentru „protecția familiei”. Ultima ieșire „legislativă” a Tiraspolului este o inițiativă prin care regimul secesionist își propune să intimideze intrarea jurnaliștilor străini și de pe malul drept al Nistrului pe teritoriul pe care îl controlează.
Pe 31 martie a.c., pretinsul parlament de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege”, care prevede modificarea „codului contravențional” cu scopul introducerii unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului. Demersul Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoane fizice și între 300 și 800 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere. După estimările Asociației Promo-LEX, această pretinsă lege va afecta atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media.
Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin necesitatea de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă aferentă „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine și ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene. Experții Promo-LEX subliniază că această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu.
Cum a fost trădat ambasadorul rus de socialiști
Pe 31 martie a.c., Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a dezvăluit că deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare și căutat de autorități, s-ar ascunde pe teritoriul regiunii transnistrene. Conform imaginilor prezentate de Serviciu, parlamentarul afiliat lui Ilan Șor, pe 18 martie a.c., s-a ascuns pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse, iar pe 19 martie, în ziua în care urma să îi fie pronunțată sentința, a fost transportat de către angajații misiunii diplomatice ruse, cu un microbuz, la Tiraspol. La fel ca și în cazul dronelor rusești, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a spus că imaginile prezentate de SIS nu ar fi autentice. Aceeași afirmație a fost preluată și colportată de activiști socialiști. Numai că întâmplarea a făcut ca însuși șoferul care l-a transportat pe Nesterovschi la Ambasada Federației Ruse, reținut și audiat de polițiști, să îl dea de gol pe Ozerov. Partea ridicolă din această situație este că bărbatul, Dmitri Dologan, și socrul său, Sergiu Brînzilă, sunt activișit socialiști în orașul Sângera, municipiul Chișinău.
