Proiectul de lege privind formarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) sau legea „anti-Dragalin”, cum a fost numită de unii, a trecut de prima lectură, chiar dacă în însăși fracțiunea PAS există controverse cu privire la această inițiativă legislativă. Bruxelles-ul își crește ajutorul financiar pentru Chișinău și, în plus, majorează până la 300 de milioane de euro un avans care va fi accesibil până în aprilie. Regimul secesionist pro-rus din Transnistria eliberează deținuți, inclusiv politici, întoarce clădirea liceului cu predare în limba română din Râbnița și permite posturilor TV din Republica Moldova să fie difuzate pe malul stâng al Nistrului. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Legea PACCO sau „anti-Dragalin”
Joi, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul legislativ cu privire la crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) cu voturile a 61 de deputați. Această majoritate de legislatori – unii dintre ei, cu rezerve – susțin că își propun să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin fuzionarea celor două procuraturi specializate – Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalități Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Pe de o parte, proiectul legislativ reprezintă o încercare a decidenților politici de a combate asocierea dintre criminalitatea organizată și corupția electorală. Pe de altă parte, guvernarea justifică proiectul respectiv prin lipsa de rezultate a Procuraturii Anticorupție condusă de Veronica Dragalin. Miercuri, 19 februarie a.c., Veronica Dragalin și-a anunțat demisia pe o rețea de socializare, subliniind că inițiativa legislativă reprezintă o amenințare la adresa securității statului și o oportunitate pentru persoanele corupte să scape de dosarele penale. Misterul acestei controverse a fost dezlegat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a spus pe șleau la sfârșitul săptămânii trecute că, în opinia sa, Procuratura Anticorupție, pur și simplu, spre deosebire de Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate, unii procurori din PCCOCS, nu a avut rezultate.
De cealaltă parte, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a subliniat recent că activitatea acestei procuraturi specializate a fost criticată doar de reprezentanții guvernării. „Dacă vreți să vedeți cum arată haosul, votați cât mai repede această lege în a doua lectură (...) Va fi un dezmăț al criminalității din simplu motiv că nu va avea cine să examineze infracțiunile. Dacă considerați că poliția se va descurca fără procurori, vă dezamăgesc. Nu lucrează nicio justiție din Europa doar pe sisteme polițienești. Justiția funcționează doar atunci când este supravegheată de procurori. Iar procurori nu veți avea în următorul an în noua structură”, a spus el.
Tiraspolul face primele concesii
Tot pe 19 februarie a.c., deținutul politic Mihail Ermurachi a fost eliberat de către administrația secesionistă de la Tiraspol. Bărbatul a fost încarcerat în 2023 pentru că l-ar fi ofensat pe liderul separatist pro-rus, Vadim Krasnoselski, și pentru că ar fi contestat „rolul pozitiv” al trupelor ruse în menținerea păcii pe Nistru. Mai exact, în 2021, bărbatului i-a fost intentat un dosar penal pentru „instigare la ură interetnică”, „ofensarea președintelui republicii moldovenești nistrene” și „contestarea rolului pozitiv al misiunii de pace sub conducerea Federației Ruse”.
Până în prezent, se vehiculează că au fost eliberați din închisoare șapte deținuți asupra cărora a insistat Chișinăul permanent în discuțiile cu exponenții regimului separatist. Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a declarat pentru Veridica.md că poate confirma doar eliberarea a cinci persoane – M. Ermurachi, Al. Dimov, St. Menzarari, A. Malișev și S. Derepcinschi. La rândul său, Biroul Politici de Reintegrare a comunicat că au fost eliberați „mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova”, fără a face precizări, subliniind doar că are confirmări de la rudele unor deținuți. Cu toate acestea, serviciul de presă al instituției a declarat pentru Veridica.md că, „prin canalul de comunicare al reprezentanților politici (...), Tiraspolul nu a prezentat asemenea informații”.
Posturile TV moldovenești trec Nistrul
La sfârșitul săptămânii trecute, președintele Parlamentului Igor Grosu a spus la TVR Moldova că mai multe posturi de televiziune de la Chișinău au început să fie accesibile în regiunea transnistreană. Acestea au fost incluse în rețeaua prin cablu din stânga Nistrului. Este vorba de TVR Moldova, ProTV, TV8, Jurnal TV, Noroc TV ș.a. De asemenea, Igor Grosu a spus că Tiraspolul și Chișinăul au demarat discuțiile pentru restituirea sediului Liceului „Evrica” din Râbnița, instituție cu predare în limba română.
Toate aceste concesii ale regimului separatist pro-rus de la Tiraspol au fost obținute în urma condițiilor impuse de autoritățile constituționale de la Chișinău pentru acceptarea tranzitului gazelor transportate pe malul stâng al Nistrului de grupul elvențian cu management maghiar MET Gas and Energy Marketing AG pe banii plătiți de compania JNX GENERAL TRADING L.L.C din Emiratele Arabe Unite. În realitate, banii sunt achitați de ruși. Aparent, acestea sunt semne bune pentru a crea premisele de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului.
Însă condiția esențială pentru acest dezirat, potrivit deputatului PAS Lilian Carp, este construcția infrastructurii electrice care va lega malul drept al Nistrului de România, în special finalizarea liniei directe Vulcănești-Chișinău. În prezent, singura linie de import de electricitate din România în Republica Moldova, Isaccea – Vulcănești – Chișinău, trece prin regiunea transnistreană. În condițiile actuale ale crizei energetice și de securitate în regiune, administrația secesionistă de la Tiraspol poate să deconecteze linia respectivă, ceea ar duce la o pană generală de curent în toată Republica Moldova, chiar dacă acest fapt ar lasă pe întuneric și malul stâng al Nistrului.
Uniunea Europeană crește avansul pentru Republica Moldova
Miercuri seară, Uniunea Europeană și-a sporit asistența financiară pentru Republica Moldova. Elementul nou în decizia Bruxelles-ului este că negociatorii au convenit să aloce 520 de milioane de euro în granturi – o creștere cu 100 de milioane de euro în comparație cu propunerile inițiale – împreună cu 1,5 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă scăzută. Această ajustare asigură Republicii Moldova posibilitatea de a face reforme fără să acumuleze de datorii.
În același timp, Bruxelles-ul a decis să majoreze avansul de la 7% din banii alocați la 18% – 300 de milioane de euro – din sprijinul total. Această majorare are drept scop să permită folosirea resurselor pentru a asigura securitatea energetică, infrastructura anticorupție și modernizarea serviciului public.
Restul banilor vor fi accesați în funcție de succesele înregistrate de autoritățile de la Chișinău în îndeplinirea angajamentelor față de propriii cetățeni. Acest lucru înseamnă, de fapt, că UE va aloca celelalte milioane dacă autoritățile de la Chișinău vor înregistra succese în implementarea reformelor. Și, după cum se vede, acest lucru nu va fi ușor.
Fostul ministru adjunct al Afacerilor Europene din România, Răzvan Cotovelea, a subliniat, în cadrul unei emisiuni TV, că faptul că Chișinăul a reușit să obțină acordarea celor 1,9 miliarde de euro din partea UE este bine, doar că valorificarea lor deplină depinde foarte mult de capacitatea autorităților moldovenești de a le absorbi.
