Războiul din Ucraina: provocările la adresa Uniunii Europene

Războiul din Ucraina: provocările la adresa Uniunii Europene
© EPA   |   Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev

Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar. Războiul din Ucraina este și un test important pentru viitorul Uniunii Europene ca organizație suprastatală. Deloc întâmplător, tot mai mulți lideri europeni vorbesc despre necesitatea reformării modului de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene, pentru ca ea să fie mai adaptabilă la noile provocări și capabilă să ia hotărâri mai rapid.

Populismul eurosceptic din statele europene

Pandemia provocată de Covid-19 a perturbat grav economiile statelor UE și a dus la apariția multor frustrări în societățile europene. Războiul din Ucraina, declanșat intenționat de Rusia imediat după pandemie, doar a adâncit aceste frustrări prezente în multe state din Europa. În perioadele complicate ale istoriei, soluțiile autoritare și populiste, care vin cu propuneri simple pentru a rezolva nevoile oamenilor, sunt atractive pentru electorat. Spre exemplu, așa a fost după primul război mondial când Europa a trecut printr-un val de autoritarism. Cele mai cunoscute exemple din acea perioadă sunt cele a mișcării fasciste din Italia și a partidului nazist în Germania.

Populismul eurosceptic, sau așa numită abordare suveranistă, devine din ce în ce mai populară în statele europene. Este binecunoscut și populismul lui Viktor Orban, care a transformat Ungaria într-un adevărat „cal troian” al Rusiei în Uniunea Europeană. Se înregistrează o creștere a popularității partidelor populiste de extremă dreaptă și în Franța (Rassemblement National), Austria (Partidul Libertății, care la recentele alegeri a acumulat cel mai mare scor electoral), Olanda (Partidul pentru Libertate, parte a guvernului olandez) și, chiar, Germania (Alternativa pentru Germania a obținut recent victorie la alegerile din landurile de est). Pe lângă acestea, avem partide populiste eurosceptice puternice și în Italia, Suedia, Slovacia, Bulgaria.

În general, aceste partide promovează câteva teme comune, cele mai răspândite fiind adoptarea de politici anti-imigraționiste și opunerea față de extinderea Uniunii Europene sau chiar ieșirea din UE. Mai nou, o bună parte din aceste partide cer oprirea ajutorului militar pentru Ucraina. Liderii multora dintre ele nu-și ascund sau, chiar, își exprimă deschis simpatia față de Putin. Kremlinul, la rândul său, deși neagă că s-ar implica în procesele politice și electorale din statele europene, a sprijinit constant partidele „antisistem” din Europa.

Totuși, la finele anului 2023, în contextul super-anului electoral 2024 la nivel european, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, a vorbit despre necesitatea de a sprijini partidele „antisistem”. Putem remarca cu ochiul liber cum unele forțe extremiste din Europa, deși neagă orice legătură cu Kremlinul, afirmând că ele promovează interesul național al țării lor, oricum preiau și promovează narațiunile și dezinformările rusești, inclusiv cele cu privire la războiul din Ucraina.

Coeziunea internă a Uniunii Europene

Populismul eurosceptic afectează serios funcționalitatea decizională a Uniunii Europene, având efect direct asupra unuia din princiipele de bază ale UE – coeziunea internă. Unitatea decizională a Uniunii Europene a fost pusă la încercare deseori în momentele în care Bruxellesul a adoptat măsuri de suport a Ucrainei și a introdus pachete de sancțiuni la adresa Rusiei. În aceste situații, Ungaria, în mod obișnuit deja, întârzia deciziile, încercând să obține cât mai multe dividende pentru statul maghiar. Deja a devenit celebru episodul când Victor Orban „a băut o cafea în afara sălii” în timpul votului Consiliului European pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina, la 14 decembrie 2023.

În ceea ce privește problema ucraineană, populiștii europeni sunt pentru reducerea sau chiar stoparea livrărilor de armament către Kiev și începerea imediată a negocierilor de pace. Spre exemplu, aceste sentimente antirăzboi au fost speculate în estul Germaniei de către Alternativa pentru Germania. În Austria, Partidul Libertății se declară împotriva ajutorului acordat Ucrainei și pentru anularea sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană. Argumentul pe care îl invocă este că sancțiunile afectează Austria mai mult decât prejudiciază Rusia.

Paradoxul constă că Rusia susține partidele radicale anti-sistem din Europa pentru a submina democrațiile europene, exploatând la maxim unul dintre principiile democratice fundamentale – pluralismul politic. Scopul Rusiei este ca aceste partide de extremă să urce cât mai mult în preferințele electoratului. Ideal pentru Rusia ar fi ca unele din ele să ajungă la guvernare pentru a multiplica în interiorul Uniunii Europene „modelul Orban”. Sau, prin intermediul partidelor antisistem, să crească comunități anti-occidentale în interiorul statelor europene capabile să perturbe democrația din aceste țări.

Războiul din Ucraina a pus Uniunea Europeană în fața unei realități clare – necesitatea de a se reforma. Puterile autoritare contestă prin acțiuni provocatoare și sfidătoare actuala ordine internațională, constituită după războiul doi mondial, reieșind din normele dreptului internațional public, documentul de căpătâi fiind Carta Organizației Națiunilor Unite. Invadarea Ucrainei de către Rusia și conflictul din Orientul Apropiat și Mijlociu sunt cele mai vizibile manifestări ale autoritarismului contra democrației liberale, dar nici pe departe nu sunt unicele. Deși a reușit să acționeze, în linii mari, ca un actor unic în abordarea relației cu Rusia în gestionarea dosarului ucrainean, Uniunea Europeană este puternic influențată din interior și exterior la nivel de coeziune internă și funcționalitate.

Concluzii

În următoarea perioadă, Uniunea Europeană va avea de gestionat o serie de dosare dificile. Unele dintre acestea, printre care și dosarul ucrainean, vor fi fundamentale pentru viitorul democrației în Europa. Menținerea sprijinului pentru Ucraina, paralel cu identificarea unei formule de pace, este esențială în perspectiva demonstrării viabilității valorilor și principiilor democratice de care se ghidează UE din momentul înființării sale, în contrast cu modelele politice nedemocratice de organizare a societății. Pe de altă parte, acest sprijin în creștere pentru Ucraina ar putea alimenta riscul divizării în interiorul Uniunii Europene și tentațiile electoratului de a accepta propunerile populiste ale formațiunile politice extremiste și autoritare. Fără îndoială, pe aceste tendințe populiste din statele europene a mizat Putin când a decis să înceapă războiul în Ucraina și le susține în continuare pentru a slăbi solidaritatea europeană. Cu certitudine, Uniunea Europeană conștientizează provocările noilor realități politice și geopolitice de pe continent și în lume și va identifica soluții pentru depășirea lor.

Alte opinii
SĂNĂTATEA ÎN EXOD: Politicile motivaționale pentru personalul medical din Republica Moldova: optimism imprudent la Chișinău

SĂNĂTATEA ÎN EXOD: Politicile motivaționale pentru personalul medical din Republica Moldova: optimism imprudent la Chișinău

Ministerul Sănătății recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor umane și afirmă că soluția pusă pe masa Guvernului nu este doar una viabilă, ci chiar poate fi dată drept exemplu de bune practici. Optimismul de la Chișinău este mai degrabă imprudent, având în vedere multitudinea de factori care declanșează o criză de resurse umane în Sănătate. Iar banii, contrar așteptărilor, nu o rezolvă.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Cum sunt tergiversate dosarele oamenilor lui Șor în judecată? (O sinteză a săptămânii)

Cum sunt tergiversate dosarele oamenilor lui Șor în judecată? (O sinteză a săptămânii)

Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.

Cum arată Republica Moldova înainte de turul II al alegerilor prezidențiale?

Cum arată Republica Moldova înainte de turul II al alegerilor prezidențiale?

Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).

Mai multe
Veridica.ro: Rusia sfidează Occidentul și alege escaladarea în Ucraina, Moldova și Georgia
Veridica.ro: Rusia sfidează Occidentul și alege escaladarea în Ucraina, Moldova și Georgia

Rusia implică și Coreea de Nord în războiul cu Ucraina și își intensifică operațiunile în Moldova și Georgia. Moscova pare să pregătească confruntarea finală cu Occidentul.

Veridica.ro
29 oct. 2024
Prezidențialele din Republica Moldova: o echilibristică precară pe sârma subțire întinsă de Kremlin
Prezidențialele din Republica Moldova: o echilibristică precară pe sârma subțire întinsă de Kremlin

Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.

Maia Sandu a dominat dezbaterile de duminică, iar Alexandr Stoianoglo a lăsat impresia unui interpus
Maia Sandu a dominat dezbaterile de duminică, iar Alexandr Stoianoglo a lăsat impresia unui interpus

Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.

Ion Tăbârță
28 oct. 2024
Promsvyazbank – noua paradigmă de corupere  electorală (o sinteză a săptămânii)
Promsvyazbank – noua paradigmă de corupere electorală (o sinteză a săptămânii)

Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).

Ilie Gulca
25 oct. 2024
Deși în descreștere, deficitul bugetar va depăși în continuare limita admisă
Deși în descreștere, deficitul bugetar va depăși în continuare limita admisă

Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.

Ion Preașcă
25 oct. 2024
Scrutinul din 20 octombrie: rezultate și perspective
Scrutinul din 20 octombrie: rezultate și perspective

Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.

Ion Tăbârță
24 oct. 2024