Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.
Rezultatele posibile ale referendumului
Referendumul pentru integrare europeană din 20 octombrie poate avea câteva rezultate, în funcție de modalitatea de vot – „pentru” sau „contra” și de prezența la secțiile de votare. Mai jos vedeți un tabel cu posibile rezultate ale votului:
|
Nr. |
Vot |
Prezență |
|
1. |
Pentru |
Numeroasă |
|
2. |
Pentru |
Scăzută, cu depășirea pragului de 1/3 |
|
3. |
Pentru |
Scăzută, fără a depăși pragul de 1/3 |
|
4. |
Contra |
Numeroasă |
|
5. |
Contra |
Scăzută, cu depășirea pragului 1/3 |
|
6. |
Contra |
Scăzută, fără a depăși pragul de 1/3 |
Din tabelul de mai sus vedem că din cele șase posibile variante ale rezultatului referendumului doar două sunt pozitive, primul fiind cel dorit de cei care împărtășesc ideea aderării la UE. Al doilea rezultat este acceptabil pentru partida proeuropeană din Republica Moldova cu precizarea că reprezentativitatea referendumului va fi în permanență contestată de partida antieuropeană. Celelalte patru rezultate sunt negative. Ultimele două ar putea avea chiar un impact dezastruos pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova.
Ce ar însemna deturnarea vectorului european al Republicii Moldova
Cea mai gravă consecință a schimbării direcției externe – dinspre Vest spre Est – va fi izolarea internațională a Republicii Moldova, cu toate efectele conexe, care vor urma neapărat. Comunitatea internațională, în frunte cu SUA, își va schimba atitudinea față de Chișinău, Republica Moldova riscând să fie tercută pe o listă a statelor renegate la nivel internațional, listă de state aflate pe axa Rusia-Belarus-Iran-Coreea de Nord.
Relațiile cu Uniunea Europeană se vor înrăutăți inevitabil. În prima fază, Bruxellesul va fi în expectativă, așteptând acțiunile guvernului anti(ne)european de la Chișinău. Cel mai probabil, apropierea Republicii Moldova de Rusia va fi însoțită de degradarea democrației în Republica Moldova (după modelul „scenariului georgian”). Drept urmare, UE va veni cu măsuri restrictive la adresa Republicii Moldova, care vor crește în consistență și complexitate în funcție de cât de grave vor fi derapajele antidemocratice ale noului guvern de la Chișinău.
Deteriorarea relațiilor cu Uniunea Europeană va duce la suspendarea asistenței financiare destinată dezvoltării Republicii Moldova. În funcție de cât de mari vor fi abaterile Chișinăului de la valorile europene, vor și măsurile Uniunii Europene la adresa Republicii Moldova. UE ar putea revizui, suspenda sau sau denunța acordurile comerciale pe care le are semnate cu Chișinăul, afectând grav accesul produselor moldovenești pe piața europeană.
Toate aceste măsuri vor stopa dezvoltarea economică și modernizarea infrastructurii care au loc acum în Republica Moldova. Mai mult, s-ar putea ajunge la reintroducerea regimului de vize cu Uniunea Europeană, astfel încât cetățenii moldoveni să nu mai aibă privilegiul de a călători liber în statele UE, sau chiar la impunerea de sancțiuni Republicii Moldova după „modelul belarus”.
O posibilă reorientare geopolitică a Chișinăului ar afectate și relațiile Republicii Moldova cu România. Relațiile moldo-române tot timpul au decurs pe două filiere – oficial-politică, la nivel guvernamental, și neoficial, direct între statul român și cetățenii Republicii Moldova. În trecut, relațiile politice dintre Chișinău și București au mai trecut prin perioade complicate, însă susținerea României față de populația dintre Prut și Nistru a fost una constantă. Este de așteptat că așa va fi și în acest caz. Guvernul român va reduce susținerea economică pentru Republica Moldova și va stopa marele proiecte de infrastructură dintre cele două state române. Însă vor continua, poate chiar se vor intensifica, proiectele și programele de schimb cultural și cele educaționale, pentru a menține legăturile între cele două state, cu scopul de a păstra valorile democratice europene și românești în Republica Moldova.
Cea mai spectaculoasă turnură, însă, ar putea să o înregistreze relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina, care vor fi grav afectate. În mod automat, un guvern pro-rus la Chișinău va fi etichetat la Kiev drept unul ostil, sau chiar inamic, drept o posibilă amenințare la adresa securității statului ucrainean. Pentru Ucraina, orice influență rusă la hotarele sale va fi percepută ca o amenințare la adresa securității sale naționale, iar Republica Moldova, în optica Kievului, dintr-un factor stabilizator se va transforma în unul de destabilizare a situației regionale.
Dacă la putere la Chișinău ar veni forțe antieuropene, putem presupune că guvernul de la Kiev va adopta o serie de măsuri contra Republicii Moldova. E posibil să se ajungă până la închiderea totală a frontierelor Ucrainei cu Republica Moldova. Autoritățile ucrainene ar putea extinde pe tot teritoriul Republicii Moldova decizia pe care au luat-o la 26 februarie 2022 față de regiunea transnistreană și care prevede închiderea punctelor de control de la frontieră, pe motiv că regiunea separatistă este un element de potențială amenințare.
În mod logic, toate promisiunile forțelor proruse din Republica Moldova că, odată cu reorientarea Chișinăului dinspre Vest spre Est, vom avea gaze naturale ieftine (unii promit chiar gratis!) și că produsele agroalimentare moldovenești vor ajunge din nou pe piața rusă, nu sunt altceva decât niște falsuri. Gazele naturale rusești, la fel ca și produsele agroalimentare, pur și simplu nu vor putea fi livrate înspre și dinspre Republica Moldova, dacă Ucraina își va închide hotarele sale pentru comerțul moldovenesc.
Concluzii
Un eventual eșec al referendumului pentru aderarea la UE nu va însemna că „a doua zi” parcursul european al Republicii Moldova va fi pus pe stop, dar va afecta puternic dinamica proeuropeană a societății. Parcursul european este vital pentru dezvoltarea societății moldovene, în caz contrar vom avea regres în reformele democratice, lipsă de dezvoltare economică, o nouă creștere a corupției, tensiuni sociale și continuarea exodului populației. Pe lângă percepția subiectivă a cetățenilor, manipulată de propaganda rusă, avem cifre economice obiective: aproape 70% din exporturile moldovenești merg în UE și doar 3% în Rusia. Dacă reorientarea geopolitică a Republicii Moldova dinspre Vest spre Est nu ar reprezinta o problemă la capitolul retorică politică, atunci sub aspect economic poate însemna un dezastru pentru societatea moldovenească.
