Elena Lasconi trece pe locul doi. Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât următorul clasat. Georgescu a câștigat și în diasporă.
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost precedate de cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a țării, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Cetățenii din Rep. Moldova i-ar fi acordat, în esență, un vot de neîncredere Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, iar victoria i-ar fi fost asigurată, la fel ca în 2020, de alegătorii care locuiesc în țările din Vest, rezultatele fiind falsificate, în special prin organizarea netransparentă a votului prin corespondență, potrivit Mariei Zaharova.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Potrivit rezultaelor anunțate de CEC, după prelucrarea tuturor proceselor verbale la alegerile prezidențiale de duminică, cele mai multe voturi le-a acumulat candidata PAS, Maia Sandu – 42,45%, ea fiind urmată de candidatul înaintat de PSRM, Alexandr Stoianoglo, cu 25,98%. Astfel, cei doi politicieni au ajuns în turul II al alegerilor care va avea loc pe 3 noiembrie.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.