Exodul procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a Procuraturii Anticorupție în ajunul alegerilor parlamentare și al intensificării tacticilor de război hibrid din partea Rusiei, descinderile angajaților Centrului Național Anticorupție în vămile moldovenești și criza financiară și energetică tot mai acută a regimului separatist pro-rus de la Tirapol sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Cincisprezece procurori de la PCCOCS fug de vetting
Joi, 29 mai a.c., președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a anunțat că 15 angajați ai PCCOCS demisioneză pentru că nu vor să le fie verificate averea şi integritatea profesională, cu alte cuvinte, să fie supuși Vetting-ului. În consecință, există riscul ca dosarele de care sunt responsabili acești procurori să intre în blocaj.
„Este important să înlocuim aceste cadre, inclusiv prin delegări. Atât conducerea Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate, CSP-ul va asigura continuitatea proceselor penale”, a spus Dumitru Obadă. Deocamdată, nu au fost făcute publice numele procurorilor care vor să plece din funcţii. Pe 7 mai, Consiliul a transmis Comisiei Vetting o listă cu 89 de procurori din PCCOCS care urmează să fie supuși evaluării externe. În prezent, în cadrul instituţiei lucrează aproximativ 40 de procurori. Cei respinşi de Comisia de evaluare externă nu vor mai putea fi procurori sau deține alte funcții de demnitate publică în următorii cinci-şapte ani şi nu vor putea primi pensii și indemnizații speciale.
Acest exod al procurorilor se înregistrează în contextul în care în fruntea Procuraturii Generale a fost instalat un adjunct al șefului aceleiași procuraturi specializate, Alexandru Machidon. În paralel, Procuratura Anticorupție rămâne decapitată, potrivit surselor Veridica, fără o susținere financiară reală. Angajații acestei procuraturi spun că lucrează doar 50% din efectiv, au buget auster și se confruntă cu lipsă de spații.
Legislația electorală, singurul instrument în fața războiului hibrid
În ajunul alegerilor legislative, singurul instrument pe care pot conta organele de drept este legislația care sancționează fraudele electorale. Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat joi, în cadrul unei emisiuni TV, că în urma infracțiunilor comise înaintea ultimului scrutin prezidențial și al referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova din toamna lui 2024 au fost amendate circa 10.000 de persoane, valoarea totală a amenzilor alcătuind 10 milioane de lei.
Șase vameși, investigați pentru corupție
Reținerile pentru corupție în vămile moldovenești continuă. Joi, 29 mai a.c., Centrul Național Anticorupție a anunțat că investighează șase vameși, de data asta, angajați ai Postului Vamal Leușeni. Unul dintre aceștia a fost reținut. Suspecții sunt acuzați că ar fi creat o schemă infracțională prin care colectau bani de la șoferii de curse internaționale pentru perfectarea procedurilor vamale. Conform estimărilor oamenilor legii, schema avea un caracter continuu, iar banii percepuți variau în funcție de destinația, cantitatea, volumul și valoarea mărfurilor transportate peste frontiera de stat.
Descinderile de la Leușeni au loc pe fundalul reținerii, săptămâna trecută, a șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru că ar fi primit 40.000 de dolari ca să permită importul unor mărfuri în regiunea transnistreană. În același dosar, a fost reținut șeful Postului Vamal Căușeni, Cristian Olărescu. Cu toate acestea, șeful Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, a spus că că nu intenționează să demisioneze. El a precizat că instituția pe care o conduce colaborează cu organele de drept și că ancheta internă pe care o pornise în urma reținerii lui Gorea a fost suspendată.
Blocajul bugetului Primăriei Chișinău pune în pericol alimentația elevilor
Marți, 27 mai a.c., ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a semnalat că municipiul Chișinău este unica localitate fără un buget aprobat din Republica Moldova. Din această cauză, 100 de milioane de lei destinate modernizării cantinelor școlare, a subliniat el, rămân în continuare pe conturile Ministerului Finanțelor, deoarece primăria nu le-a acceptat. Precizarea oficialului a fost făcută după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat la o emisiune de la Postul Public Moldova 1 că nu este nicio problemă că Primăria Chișinău nu are buget adoptat pentru municipiul Chișinău.
„Școlile riscă să nu reușească să facă achizițiile până la începutul noului an de studiu, în septembrie. În toată țara, alimentația elevilor din clasele gimnaziale va începe cu dreptul, iar în municipiul Chișinău, din cauză că cineva face politică, în loc să se ocupe de administrarea orașului, situația este incertă”, a scris ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pe pagina sa de Facebook.com. Dacă bugetul nu va fi aprobat până la mijlocul lunii iunie, a precizat el, vor trebui identificate alte soluții pentru școlile din oraș.
Tiraspolul a rămas cu banii pe drojdii
Joi, Aleksandr Korșunov, președintele așa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, pretinsul legislativ transnistrean, a anunțat că indemnizația de concediu pentru profesori va fi plătită în părți egale, în două etape din cauza crizei energetice din regiunea secesionistă pro-rusă.
Gazele rusești au fost, până în 2025, intrumentul esențial al întreținerii regimului separatist de la Tiraspol. În prezent, malul stâng al Nistrului primește zilnic, pe bani rusești și prin intermediul unui offshore elvențian cu acționariat ungar, aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaze.
Până la 31 decembrie 2024, Transnistria a primit direct de la Gazprom 5,7 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Acest volum îi permitea regiunii să vândă malului drept al Nistrului curent electric, pentru care ridica aproximativ 20 de milioane de euro lunar, bani cu care își acoperea deficitul bugetar.
