Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, merge vineri în Parlament pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și pentru programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”. Dezbaterile judiciare în dosarul lui Vladimir Plahotniuc se desfășoară într-un ritm alert, fapt ce îl face pe oligarh să denunțe implicații politice. Republica Moldova se pare că este afectată de decizia SUA de a aplica sancțiuni Grupului rusesc Lukoil, care livrează un volum considerabil de motorină pieței moldovenești, în special instituțiilor de stat și Aeroportului Internațional Chișinău.
Direcțiile prioritare sunt integrarea europeană și dezvoltarea economică
Programul de guvernare al Guvernului Munteanu include 16 priorități printre care se numără valorificarea planului de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro, majorarea salariului minim şi mediu, consolidarea securității energetice, precum și renovarea unor edificii de referință.
De asemenea, între cele mai importante direcții de acțiune se regăsesc integrarea europeană, dezvoltarea economică și independența energetică. Guvernul propus de Alexandru Munteanu este format din 16 miniștri, dintre care cinci vor deține și funcția de viceprim-miniștri. Printre numele noi se numără Eugen Osmochescu, Valeriu Chiveri, Vladislav Cojuhari, Andrian Gavriliță, Natalia Plugaru, Emil Ceban și Cristian Jardan. Unii dintre ei urmeză să gestioneze portofolii-cheie, cum ar fi dezvoltarea economică, afacerile externe sau digitalizarea, după ce legislativul va adopta hotărârea privind învestirea Guvernului, iar președinta Maia Sandu va semna decretul de numire.
Plahotniuc spune că dosarul său este „inconsistent”, fapt recunoscut de surse judiciare
Joi, oligarhul Vladimir Plahotniuc a anunțat pe paginile sale de pe rețelele de socializare, pentru prima dată după ce a fost încarcerat în Penitenciarul nr. 13, că este hotărât să-și demonstreze nevinovăția. El a spus că dosarul său va fi declarat „inconsistent, lipsit de argumente convingătoare și neîntemeiat”, declarându-se „încrezător în dreptatea sa”. Unele surse judiciare au confirmat pentru Veridica.md că dosarul oligarhului este precar. În același timp, Lucian Rogac, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, a denunțat regimul alert de ședințe în cauza „Furtul Miliardului”. El a acuzat instanța că recurge la „noi tertipuri” pentru a grăbi procesul în detrimentul unei examinări judicioase și transparente. Rogac a spus că, la ultima ședință, care a avut loc miercuri, au fost audiați cinci martori deși înțelegerile cu procurorii și magistrații stabileau că vor veni la fiecare ședință cel mult trei martori.
De partea cealaltă, procurorul anticorupție Alexandru Cernei a declarat că „au fost audiați cinci martori, așa cum era planificat pentru aceeași ședință stabilită împreună cu avocații, pentru o durată de cinci ore. Într-un asemenea interval, a spus procurorul, este firesc să fie audiați mai mulți martori, și nu doar unul sau trei, astfel încât desfășurarea ședinței a urmat cursul obișnuit al procesului de judecată. Totodată, procurorul a menționat că ședințele de judecată în privința persoanelor aflate în arest se desfășoară cu prioritate și în regim de urgență, subliniind că acest aspect este inclusiv în interesul apărării lui Plahotniuc.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc riscă o pedeapsă cumulativă de 25 de ani de închisoare: 15 ani pentru escrocherie în dosarul Frauda Bancară aflat în prezent în examinare în instanță, și zece ani pentru spălare de bani într-o altă cauză aflată la etapa urmăririi penale. Plahotniuc mai are statut de învinuit în dosarele: „Metalferos” și „Blanchetele pentru pașapoarte”. Ambele se află la faza de urmărire penală.
Sancțiunile SUA împotriva Lukoil devin o problemă pentru Republica Moldova?
Miercuri, directorul Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Eugen Carpov, a avut o întrevedere cu reprezentanții Ambasadei SUA la Chișinău unde a discutat despre sancțiunile impuse de către Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA împotriva companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Directorul Agenției, Eugen Carpov, a prezentat structura logistică a pieței produselor petroliere din Republica Moldova, infrastructura existentă de import și distribuție, precum și principalele surse regionale de aprovizionare. Rezultatul analizei structurii importurilor de produse petroliere denotă că în prima jumătate a anului 2025 principalul furnizor de benzină pentru Republica Moldova a fost România (98,8%).
În cazul motorinei, în aceeași perioadă, România a rămas principalul furnizor pentru Republica Moldova, cu o pondere de peste 83,1% din volumul total importat. Restul carburantului a fost importat din Turcia, Bulgaria și Azerbaidjan, și ar putea să aibă ca țară de origine Rusia. Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în România 300 de stații PECO, în timp ce în Moldova – 100. În ambele state, Lukoil deține aproximativ 20% din piață de retail. „Specificul Moldovei constă în faptul că la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza. Majoritatea instituțiilor de stat își procură produsele petroliere de la Lukoil. Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (AAC) din Republica Moldova a anunțat că a fost notificată oficial despre măsurile restrictive impuse de către SUA și că acestea urmează să intre în vigoare începând cu 21 noiembrie a.c.
Cumpărătorul Lukoil și conexiunile cu Putin
Între timp, grupul LUKOIL a anunțat, joi, că a primit o ofertă din partea companiei Gunvor Group Ltd. pentru achiziționarea LUKOIL International GmbH, entitatea care deține activele internaționale ale grupului. În martie 2014, Departamentul Trezoreriei SUA susținea că Vladimir Putin are investiții în Gunvor. Compania a emis atunci o declarație în care a subliniat că „Vladimir Putin nu are și nu a avut niciodată investiții în Gunvor și nu este un beneficiar direct sau indirect al activităților Gunvor și nu are acces la fondurile Gunvor”. Potrivit reuters.com, Gunvor a profitat masiv de pe urma creșterii prețurilor petrolului și gazelor, care a început odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și cu decizia Europei de a-și reduce dependența de energia rusească.
Lukoil, cu sediul la Moscova, reprezintă aproximativ 2% din producția mondială de petrol. Cel mai mare activ extern al său este câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unul dintre cele mai mari din lume, în care deține o participație de 75%. Producția sa a depășit 480.000 de barili pe zi în aprilie, a relatat agenția de știri rusă Interfax. De asemenea, grupul rusesc mai deține rafinăria Lukoil Neftohim Burgas din Bulgaria, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, cea mai mare din Balcani, precum și rafinăria de petrol Petrotel din România. Lukoil furnizează petrol Ungariei și Slovaciei, precum și rafinăriei STAR din Turcia, deținută de compania petrolieră de stat a Azerbaidjanului SOCAR, care depinde în mare măsură de țițeiul rusesc.
Lukoil deține, de asemenea, participații la terminale petroliere, precum și la lanțuri de distribuție de combustibili din Europa și deține proiecte în Asia Centrală, Africa și America Latină.
