Scandalul legat de Legea Amnistiei, scrisoarea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adresată unei foste judecătoare a Curții Supreme Justiție, demisă pentru probleme de integritate, și achitarea fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, în dosarul anabolizantelor sunt subiectele care au marcat de departe săptămâna curentă la Chișinău și vor influența cu certitudine viața politică moldovenească pe viitor.
Felul în care au ieșit unii deținuți periculoși din închisoarea de la Rezina poate fi lesne înțeles urmărind cazul criminalului Alexandru Sinigur (Nenu). În 2008, acesta a fost condamnat pentru banditism și omor intenţionat. În 16 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău i-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de detenţie pe viaţă, cu calcularea termenului din aceeași zi.
Cum a funcționat Legea Amnistiei? Cazul penalului Sinigur (Nenu)
După adoptarea Legii cu privire la amnistie în 2021 și a amendamentului din 17 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău i-a schimbat, pe 27 februarie 2024, detenţia pe viaţă pe 30 de ani închisoare.
Pe 27 martie a.c., magistratul Judecătoriei Orhei, Sediul Rezina, Igor Negreanu, l-a eliberat din închisoare pe Sinigur (Nenu), luând drept reper termenul executat de acesta în urma unei sentinţe a Curţii de Apel Chişinău din 7 aprilie 2008, și nu decizia instanței de apel din Chişinău din 16 iunie 2017, cum ar fi trebuit să fie. Igor Negreanu a considerat că amnistia din 2024 a evaluat întreaga perioadă de detenţie a lui Sinigur.
Judecătorul a stabilit pedeapsa de 30 de ani prin comutare în urma deciziei instanței de apel din 27 februarie 2024. De partea celalaltă, șeful Penitenciarului nr. 17 Rezina, Veaceslav Dascal, a susținut în timpul dezbaterilor judiciare că pedeapsa iniţială de detenţie pe viaţă nu poate fi echivalată automat cu 30 de ani închisoare, iar termenul de executare a acesteia pentru Sinigur (Nenu) nu poate fi calculat retroactiv din 7 aprilie 2008.
Schimbarea pedepsei prin amnistie, a subliniat Dascal, reprezintă un act juridic distinct, care modifică natura şi durata pedepsei, iar executarea efectivă a noii pedepse – 30 de ani – trebuie raportată la data comutării sau, cel mult, la data ultimei condamnări din 16 iunie 2017. În cele din urmă, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a admis cererea directorului închisorii și a dispus căutarea, reținerea și plasarea lui Sinigur (Nenu) Alexandru, în penitenciarul din Rezina, pentru executare în continuare a pedepsei neexecutate cu închisoare.
Consiliul Superior al Magistraturii și procurorul general se disculpă
Chiar dacă Parlamentul a modificat, pe 4 aprilie a.c., legislația pentru a împiedica persoanele condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei în caz de amnistie și de eliberare condiționată, Consiliul Superior al Magistraturii și procurorul general au dezvăluit toate problemele legate de aplicarea legii cu pricina și s-au desculpat.
Marți, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că, până în prezent, din cele 77 de demersuri înaintate de penitenciarul din Rezina, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri și a fost respinsă definitiv în alte 36. În continuare, potrivit Consiliului, instanțele examinează un număr important de dosare, iar practica judiciară în domeniu rămâne în dezvoltare. Consiliul Superior al Magistraturii a mai subliniat că aplicarea Legii cu privire la amnistie reprezintă o provocare pentru sistemul judiciar. De asemenea, Consiliul a afirmat că Parlamentul este responsabil de reglementarea clară a condițiilor de executare a pedepsei comutate, pentru protejarea drepturilor victimelor și asigurarea unei justiții echitabile. În multe cazuri, a semnalat CSM, judecătorii au refuzat să elibereze condamnați pe viață, însă avocații acestora au sesizat Inspecția judiciară.
În aceeași zi, pe 8 aprilie a.c., Curtea Constituțională a dispus suspendarea articolului cu privire la schimbarea pedepsei la detenție pe viață cu 30 de ani de închisoare din Legea cu privire la amnistie la solicitarea procurorului general, Ion Munteanu. Acesta a făcut demersul respectiv pentru a elimina riscul de recidivă pentru condamnații la detenție pe viață după schimbarea pedepsei acestora în 30 de ani de închisoare.
Joi, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Radu Mudreac, a solicitat includerea pe ordinea de zi a legislativului a unui proiect de hotărâre privind formarea unei comisii de anchetă în legătură cu eliberarea a doi condamnați la detenție pe viață.
Amendamentele controversate ale deputatei Olesea Stamate
Pe parcursul anului 2022, Legea cu privire la amnistie a avut trei modificări, care au vizat cazurile de aplicare a amnistiei față de persoanele condamnate la detenție pe viață – 31 martie 2022 (se exclude textul „constatată de un expert psiholog judiciar atestat”), 29 iulie 2022 (se exclude textul „cu condiția lipsei riscului de recidivă”) și 17 noiembrie 2022 („persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4–6 i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează”).
Conform unei note a Serviciului de Informații și Securitate, autoarea modificărilor a fost deputata Olesea Stamate.
Scrisoarea Veronicăi Dragalin către o fostă judecătoare cu probleme de integritate
Pe 5 aprilie 2025, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, i-a trimis o scrisoare Marianei Ursachi (Pitic), fostă judecatoare la Curtea Supremă de Justiție, în care o previne despre eventuale persecuții din partea guvernării din cauză că a făcut parte din completul care, pe 1 august 2023, a emis 21 de decizii în favoarea candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting la sfârșitul lui noiembrie 2024.
La scurt timp, Consiliul Superior al Magistraturii a demis-o pe Mariana Ursachi (Pitic) din funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiției din cauza unor probleme de integritate, fără să ofere detalii.
În martie 2016, Ziarul de Gardă a dezvăluit că Mariana Pitic nu a trecut în declaraţiile de avere și interese personale proprietățile soţului său, un om de afaceri, care deţinea un imobil de lux într-o suburbie a Chişinăului. Ursachi (Pitic) și-a mai evaluat un Porsche Cayenne la doar 11.000 de lei în condițiile în care o asemenea mașină costă de câteva zeci de ori mai mult.
Comisia Națională de Integritate, actuala Autoritate Națională de Integritate, a verificat averea Marianei Pitic după ce a fost sesizată de Centrul Național Anticorupție, care reclama că judecătoarea nu declarase un apartament. La scurt timp, Comisia Națională de Integritate a clasat cauza pe motivul lipsei încălcării intenționate.
Fost ambasador în Rusia, cercetat pentru trafic cu anabolizante, achitat
Pe 10 aprilie a.c., fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, a fost achitat de Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă, în dosarul de contrabandă cu anabolizante.
Pe 5 decembrie 2020, în vama Palanca, a fost reținut șoferul unui microbuz cu numere diplomatice în care au fost depistate cutii cu anabolizante. Microbuzul aparținea Ambasadei R. Moldova la Moscova. Potrivit estimărilor procuorilor, evaluarea lotului se cifra la peste 8 milioane de lei.
