Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie a.c.
Regina Maria a ajuns la Chișinău
După o muncă de șapte ani, Asociația „Monumentum” din Republica Moldova, condusă de avocatul Iulian Rusanovschi, a inaugurat, pe 27 martie a.c., la împlinirea a 107 de la unirea Basarabiei cu România, statuia Reginei Maria la Chișinău, în scuarul scuarul Liceului „Gheorghe Asachi”. Iulian Rusanovschi a spus că ideea a apărut în 2018, când reușise să restaureze șapte busturi ale Regelui Ferdinand. „Ne-am propus să reactualizăm o idee interbelică – de fapt, din 1939 –, și anume ridicarea unei statui închinate Reginei Maria, în centrul orașului Chișinău, pentru a crea un simbol al unității naționale”, a spus avocatul pentru TVR Moldova. Lucrarea a fost realizată de sculptorul Veacelsav Jiglițchi și a fost supravegheată din punct de vedere artistic de o comisie internațională de experți.
Bașcana, investigată de angajații a două procuraturi
Guvernatoarea regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, așteaptă vineri decizia magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care urmează să se pronunțe pe marginea demersului Procuraturii Anticorupție privind aplicarea arestului preventiv în cazul său. Solicitarea acestei procuraturi specializate se înregistrează în contextul în care, la 25 martie a.c., bașcana a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce intenționa să părăsească teritoriul Republicii Moldova.
Reținerea a aut loc în cadrul unui alt dosar aflat în gestiunea Centrului Național Anticorupție, sub conducerea Procuraturii municipiului Chișinău. Evghenia Guțul este investigată pentru modul fraudulos de gestionare a banilor din fondurile electorale, pentru fals în documente și fals în declarații în campania electorală pentru funcția de bașcan din 2023. Procurorii spun că în contul său bancar au fost transferate mijloace financiare din surse interzise de lege în valoare de 370.000 de lei, utilizați pentru achiziționarea unor bunuri și achitarea unor taxe și servicii necesare campaniei electorale.
Pe fondul cercetărilor procurorilor din Chișinău, Procuratura Anticorupție a comunicat că, pe 26 martie a.c., a recepționat un set de acte de la mai multe instituții ale statului în baza cărora o suspectează pe Guțul de eschivare de la justiție și de la examinarea judiciară a cauzei în instanța judecătorească. Aici este vorba de dosarul aflat în examinarea magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în care apropiata lui Ilan Șor și o secretară a unei organizații teritoriale, Svetlana Popan, sunt învinuite de complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Până în prezent, în această cauză, Evgheniei Guțul nu i-a fost aplicată nicio măsură preventivă.
Apeluri în sprijinul bașcanei de la Moscova și Sofia
Kremlinul a sărit în apărarea Evgheniei Guțul. Într-o declarație pentru jurnaliști, secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a spus că Moscova „condamnă” acțiunile autorităților de la Chișinău luate împotriva Evgheniei Guțul. „Se pare că Chișinăul a ales tactica de a ignora legea, de a nu acorda atenție principiilor democrației, de a nu acorda atenție principiilor pluralismului politic și, pur și simplu, de a exercita o presiune flagrantă asupra tuturor concurenților politici”, a spus Peskov.
În paralel cu criticile autorităților ruse, apeluri pentru eliberarea Evgheniei Guțul au fost rostite în Parlamentul Bulgariei. Liderul Partidului pro-rus și antieuropean „Vazrazhdane” din Bulgaria, Kostadin Kostadinov, a cerut Guvernului bulgar să reacționeze la reținerea bașcanei. „Bulgaria trebuie să stea ferm în spatele compatrioților săi”, a spus Konstadinov, potrivit Postului de Radio Național din Bulgaria. Partidul bulgar „Vazhrajdane” este a treia forță politică din legislativul țării după ce a obținut 14,3% din sufragii la ultimul scrutin parlamentar. În august 2024, Partidul „Vazhrazhdane” din Bulgaria și Partidul „Renaștere” din Moldova, formațiune politică afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, au semnat un acord de colaborare.
Naționaliștii bulgari mai au relații strânse cu partidul din România Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiunea de extremă dreaptă „Patria Noastră” din Ungaria și formațiunea eurosceptică „Alternativă pentru Germania”.
Vito Perez Gonzalez noul nume al lui Plahotniuc, în Mexic
Ziarul de Gardă a dezvăluit că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a obținut în 2024 acte de identitate mexicane. Noua identitate a lui Plahotniuc este Vito Perez Gonzalez. Informația cu privire la faptul că Plahotniuc are pașaport mexican, potrivit sursei citate, a apărut pe site-ul oficial al Interpol și a fost confirmată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu: „Cetățeanul Plahotniuc este căutat pentru mai multe nume. Dacă nu mă înșel, este urmărit pentru patru nume de familie pe care le deține sau le-a deținut, trei dintre acestea fiind deja cunoscute”, a spus el reporterilor Ziarului de Gardă.
Cetățeni moldoveni, susținători ai lui Călin Georgescu?
31 de moldoveni, mercenari angajați de Horațiu Potra pentru misiuni în Congo, au încercat să intre în România în ultimele zile cu scopul de a ajunge la mitingul din București în susținrea lui Călin Georgescu. Ei au fost opriți la graniță, refuzându-li-se accesul în România „din rațiuni de securitate”. Potrivit Antena3, autoritățile române au interzis intrarea pentru persoane „care nu îndeplineau condițiile legale”: 23 martie 2025 – 15 cetățeni din R. Moldova; 24 martie 2025 – 6 cetățeni R. Moldova; 25 martie 2025 – 7 cetățeni, din care 5 cetățeni R. Moldova; 26 martie 2025 – 5 cetățeni R. Moldova.
Aceștia erau cunoscuți ca foști angajați ai fugarul Horațiu Potra în misiuni de mercenariat pe teritoriul Republicii Democrate Congo. Ei ar fi încercat să ajungă la București, la protestul susținătorilor lui Călin Georgescu, prin mai multe puncte de trecere a frontierei de stat.
