Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Făcând abstracție de maniera anevoaiasă în care evoluează dezbaterile judiciare în aceste cauze, faptul că Marina Tauber se ascunde, cel mai probabil, în Federația Rusă și că Alexandr Nesterovschi a primit cetățenia rusă cu o zi înainte de condamnare denotă încurajarea pe care o au persoanele respective din partea Kremlinului pentru a sfida în continuare legile și statul Republica Moldova.
Miercuri, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a recunoscut vinovat pe deputatul afiliat lui Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi, de „corupere pasivă în proporții deosebit de mari” în interesul grupului criminal omonim și de pregătire a finanțării partidelor politice din surse interzise de lege în proporții mari. Parlamentarul a fost condamnat la 12 ani de închisoare, cu amendă în valoare de 500.000 de lei. De asemenea, curtea a dispus confiscarea a 35.000 de dolari.
Detaliile sentinței pronunțate de judecătorul Alexandru Negru
Nesterovschi a primit acești bani de la Ilan Șor pentru a părăsi fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și a crea o nouă fracțiune parlamentară, care să reprezinte interesele grupului oligarhului fugar. Judecătorul Alexandru Negru a menținut de asemenea sechestrul în valoare de peste 180.000 de lei solicitat de procurori, inclusiv pe o mașină și pe bani ridicați în timpul perchezițiilor. Pentru asigurarea executării sentinței cu închisoarea, în privința lui Alexandr Nesterovschi a fost stabilită măsura preventivă – arestul preventiv, acesta fiind dat în căutare.
Condamnarea lui Nesterovschi este prima sentință în primă instanță din seria de dosare de finanțare ilegală a partidelor politice. Numai că parlamentarul a lipsit de la ședința de judecată, după ce cu o zi mai devreme Vladimir Putin i-a acordat cetățenia Federației Ruse. În dimineața zilei de miercuri, avocatul politicianului pro-rus a recunoscut pentru agenția rusească TASS că Rusia i-a acordat cetățenie lui Nesterovschi pe fondul deciziei pe care urma să o ia Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în cazul legislatorului.
Joi la amiază, chiar dacă politicianul nu a părăsit oficial teritoriul Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției l-a dat în urmărire internațională.
Alerta cu bombă la Ambasada Rusiei la Chișinău
În decursul zilei de miercuri, în timpul dezbaterilor judiciare la Judecătoria Chișinău în cazul lui Nesterovschi, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că o persoană necunoscută a sunat la 112 și a spus că sediul Ambasadei Federației Ruse din Chișinău ar fi fost minat. Ca rezultat, poliția a intervenit la reprezentanța diplomatică rusă pentru verificări. În după-amiaza aceleiași zile, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul R. Moldova la Moscova, Lilian Darii, și i-a înmânat o notă de protest. Moscova s-a declarat nemulțumită de restricțiile impuse de către forțele de ordine moldovenești angajaților ambasadei, inclusiv șefului misiunii diplomatice, Oleg Ozerov, legate de acest incident. Autoritățile ruse au considerat că, prin restricțiile impuse, Chișinăul a încălcat obligațiile internaționale în ceea ce privește respectarea prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, conform cărora „statul de reședință trebuie să ofere toate oportunitățile pentru îndeplinirea funcțiilor misiunii”.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins „orice încercare de a distorsiona realitatea”. Chișinăul susține că responsabilii de la interne au intervenit conform legii și angajamentelor internaționale. Potrivit Chișinăului, scopul măsurilor a fost asigurarea siguranței angajaților misiunii diplomatice ruse, a cetățenilor din zonă și a ordinii publice. Accesul în jurul ambasadei a fost restricționat temporar, a precizat Ministesterul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu respectarea procedurile standard, fără a afecta activitatea misiunii diplomatice.
Ieșirea lui Tauber și acțiunile responsabililor de justiție
Dispariția lui Alexandr Nesterovschi vine după ce Marina Tauber, o altă politiciană din anturajul lui Ilan Șor, a reușit să părăsească Republica Moldova și nu s-a mai întors de atunci. În cazul Tauber, totul s-a făcut conform legii. Parlamentara a ieșit din Republica Moldova din cauză că procurorii nu pot contesta deciziile cu privire la măsurile preventive. Pe 7 ianuarie, Marina Tauber a zburat în Turcia după ce magistrata Judecătoriei Chișinău, Olga Bejenari, i-a permis, pe 27 decembrie 2024, inculpatei să plece. Parlamentara este învinuită de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și pentru imixtiune în înfăptuirea justiției. Deși Procuratura Anticorupție a cerut în martie 2024 modificări la legislație care să prevină asemenea plecări ale învinuiților, Ministerul Justiției continuă în prezent să analizeze sugestiile pentru a efectua modificările necesare într-un „cadru legal transparent”.
Urmează sentința în cazul Irinei Lozovan
Irina Lozovan, care urmează să își afle sentința pe 31 martie, este de asemenea de negăsit de oamenii legii, potrivit surselor Veridica. Parlamentara este învinuită, împreună cu soțul ei, Pavel Gârleanu, consilier raional în Ocnița. Procurorii solicită șase ani de închisoare pentru Irina Lozovan și cinci ani de închisoare pentru Pavel Gârleanu.
Conform rechizitoriului, cei doi ar fi încercat să îl mituiască pe primarul socialist al Ocniței, Victor Artamaniuc, pentru a trece la Partidul „Renaștere”. Potrivit procurorilor, înainte de a părăsi PSRM, Irina Lozovan a călătorit în Israel, unde s-a întâlnit cu Ilan Șor și, posibil, a discutat cu el despre planurile de viitor. În această călătorie, Irina Lozovan a fost însoțită de alți doi parlamentari ieșiți din PSRM, Alexandr Nesterovschi și Vasile Bolea.
Ce se întâmplă în cazul Evgheniei Guțul?
Cel de-al treilea dosar pentru finanțare ilegală este al guvernatoarei regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, învinuită de acceptarea de bani ilegali și de implicarea în organizarea protestelor plătite în toamna anului 2022.
Spre deosebire de celelalte trei dosare – Nesterovschi, Tauber și Lozovan, - cauza Evgheniei Guțul a fost remisă magistraților mai târziu, în aprilie 2024. Și în cazul bașcanei, avocații recurg la diverse tertipuri – absența de la proces, părăsirea ședinței etc. – pentru a împiedica intenționat desfășurarea dezbaterilor judiciare. Ultima ședința de judecată planificată în cazul Evgheniei Guțul este pe 29 mai 2025.
În paralel cu aceste procese, Fracțiunea PAS din Parlament a anunțat că lucrează la o serie de amendamente prin care se urmărește conferirea unor rezultate palpabile deciziei Curții Constituționale cu privire la scoaterea Partidului „Șor” în afara legii, adoptată în iunie 2023. Noile amendamente prevăd creșterea pedepselor până la 15 ani de închisoare pentru corupție electorală, articol special împotriva formării structurilor criminale specializate în vânzare de voturi, sancționarea partidelor care nu prezintă rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală, excluderea din procesul politic a persoanelor care au avut anumite roluri în formațiunile politice declarate neconstituționale.
