Este sau nu necesară crearea unui partid propriu în regiunea găgăuză, ce este în neregulă cu strategia Chișinăului de dialog cu Comratul și cine este de vină pentru actuala criză energetică, - acestea sunt subiectele care au fost discutate în principal săptămâna trecută în mass-media din Găgăuzia.
Are regiunea găgăuză nevoie de partide politice proprii?
Are Găgăuzia nevoie de partide politice? Această întrebare este pusă de portalul LAF.MD. Șeful portalului, jurnalistul Vitalii Gaidarji, a analizat argumentele pro și contra acestei idei.
El consideră că una dintre problemele politicii găgăuze este lipsa liderilor. „Dar de unde să iai astfel de lideri? Răspunsul este simplu - trebuie să-i înveți. Tinerii care termină școlile și universitățile pot deveni o nouă generație de politicieni. Noi, adulții, ar trebui să-i sprijinim - cu sfaturi, formare, exemple”, a spus Gaidarji.
În opinia sa, crearea unui partid găgăuz ar fi o șansă de a decide singuri ce este important pentru regiunea autonomă și de a se uni în jurul unei idei comune. Dar pe lângă plusuri, Gaidarji vede riscuri în această idee.
"Dacă partidele vor lucra doar pentru ele și nu pentru oameni, va fi un dezastru. Prin urmare, este important ca noi, cetățenii, să le urmărim activitatea, să punem întrebări, să participăm la reuniuni și să votăm cu chibzuință”, a adăugat jurnalistul.
De asemenea, el face apel la locuitorii regiunii autonome să fie activi, inclusiv în politică. Potrivit lui Gaidarji, este necesar să fie punse întrebări politicienilor și să se ceară răspunsuri.
„Cereți explicații pentru acțiunile lor, verificați-le promisiunile și votați doar pentru cei care lucrează cu adevărat pentru voi. Amintiți-vă că activismul vostru este cheia schimbării”, conchide Gaidarji.
Dialogul dintre Chișinău și Comrat. Ce este în neregulă cu el?
În noua ediție a Nokta Talks, jurnalistul Mihail Sirkeli a analizat ce este în neregulă cu dialogul dintre Chișinău și Comrat. El a luat drept exemplu recenta întâlnire dintre reprezentanții autorităților moldovenești și unii deputați găgăuzi la Istanbul.
În opinia sa, politica de stat a Republicii Moldova față de Găgăuzia a fost întotdeauna legată de unele relații personale ale liderilor de la Chișinău și de la Comrat. „Și această abordare a funcționat atâta timp cât la Chișinău și la Comrat au fost la putere pro-ruși sau furăcioși - sau, mai des, politicieni pro-ruși și furăcioși - și până când Rusia a declanșat cel mai mare și mai criminal război din Europa continentală în ultimii 90 de ani”, notează Sirkeli.
În același timp, potrivit lui Sirkeli, Chișinăul nu a venit cu o altă strategie de politică față de Comrat.
„Situația a fost dusă până în punctul în care la Istanbul este organizată o întâlnire secretă între reprezentanții autorităților regionale ale UTA Găgăuzia și autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Numesc această întâlnire „secretă” pentru că nu a existat niciun comunicat de presă sau informație oficială despre ea - și înțeleg de ce. Pentru că simplul fapt că cele două părți, Comratul și Chișinăul, se întâlnesc la Istanbul sună absurd. Și se apare întrebarea: Găgăuzia nu mai face parte din Republica Moldova? Sau poate Comratul și Chișinăul sunt în stare de conflict și de aceea este necesar să se întâlnească în afara țării?”, a comentat jurnalistul.
În opinia sa, politicienii aflați la putere în Găgăuzia vor mai mulți bani de la Chișinău, mai multă putere și ca nimeni să nu se amestece în treburile regiunii autonome.
În același timp, Sirkeli nu înțelege ce vrea Chișinăul de la cei aflați la putere în Găgăuzia.
Jurnalistul s-a arătat indignat de întâlnirea politicienilor moldoveni și găgăuzi de la Istanbul.
”Acest lucru nu doar că ne întoarce cu 30 de ani înapoi în timpurile autoproclamatei și nerecunoscutei republici găgăuze, este chiar mai rău. Chiar și în vremurile existenței acelei republici, Comratul și Chișinăul se întâlneau pe teritoriul Republicii Moldova, nu în afara ei, pentru a-și coordona pozițiile și a lua unele decizii comune”, a spus Sirkeli.
În opinia sa, Chișinăul trebuie să ducă o politică de stat echilibrată în Găgăuzia, care să includă popularizarea limbilor română și găgăuză și lupta împotriva propagandei ruse. Un alt punct al acestei politici, potrivit jurnalistului, este legat de alegerile pentru Adunarea Populară și pentru șefia Găgăuziei.
Sirkeli consideră că aceste alegeri ar trebui să aibă loc în baza Codului Electoral al Republicii Moldova, nu a celui local găgăuz.
„Este timpul ca Chișinăului să nu-i mai fie frică să fie stăpân în propria țară și cu siguranță să nu zboare la Istanbul pentru a participa la reuniuni compromițătoare”, a rezumat Sirkeli.
Irina Vlah continuă să critice guvernul
Săptămâna trecută, canalul public GRT a difuzat un interviu cu fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Emisiunea a abordat criza energetică. Potrivit Irinei Vlah, întreaga responsabilitate pentru criza energetică ar trebui să fie asumată de guvernul țării, condus de prim-ministrul Dorin Recean.
„Guvernul a fost total nepregătit. Există un proverb moldovenesc care spune că „trebuie să îți faci vara sanie și iarna car"”, a declarat fostul bașcan.
Vlah crede că actuala criză energetică va fi mai severă decât în 2021.
„Vedem o imagine destul de proastă. Țara este condusă de oameni care au toată puterea în țară: guvernul, parlamentul și sprijinul partenerilor externi. Ei nu au o înțelegere clară a faptului că sunt managerii țării și ar trebui să lucreze pentru oameni și nu pentru partide”, a spus Vlah în emisiune.
Ea i-a îndemnat pe oameni, în ziua alegerilor, să nu se lase ghidați de problemele geopolitice, ci să aleagă politicieni care pot rezolva problemele interne ale Moldovei.
În același timp, Vlah nu a oferit nicio opțiune pentru depășirea crizei energetice.
