Despre ce s-a discutat la ședința de urgență a Adunării Populare din Găgăuzia, care au fost scenariile propuse pentru ieșirea din criza electorală și ce este în neregulă cu ultimele decizii ale Adunării Populare din Găgăuzia – acestea sunt subiectele dezbătute în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Analiza ședinței extraordinare a APG în clădirea Casei Culturii din Comrat de la Nokta.md
Pe portalul Nokta.md a fost publicată emisiunea jurnalistului Mihail Sirkeli, în care acesta a analizat despre ce s-a discutat și cum s-a desfășurat ședința extraordinară a Adunării Populare din Găguzia (APG) în clădirea Casei de cultură din Comrat săptămâna trecută.
„În această ediție mă voi concentra pe provocarea pe care proxy-urile de la Moscova au încercat să o organizeze la Casa de cultură din Comrat. De ce au încercat? Pentru că, din punctul meu de vedere, nu au reușit să desfășoare acest eveniment așa cum și-ar fi dorit. Evident, obiectivul era acela de a umple sala Casei de cultură din Comrat și de a crea impresia unor proteste în masă în rândul găgăuzilor. O confirmare a acestui lucru este declarația făcută /.../ de Mihail Vlah, purtătorul de cuvânt al Grupării criminale organizate a lui Șor din Găgăuzia, în care, potrivit acestuia, la Casa de cultură trebuiau să se adune toți bascanii actuali și foști, primarii, deputații și consilierii. După cum s-a dovedit, aceștia trebuiau să se adune doar în imaginația lui Vlah”, a menționat Sirkeli.
El a precizat că sala era ocupată aproximativ pe o treime, dintre care mai mult de jumătate erau angajați ai Comitetului Executiv și ai Adunării Populare din Găgăuzia.
Cei mai cunoscuți dintre vorbitori au fost Igor Dodon, Irina Vlah, Mihail Formuzal, Diana Karaman, Constantin Starîș și Vlad Batrîncea.
Separat, Sirkeli a abordat discursul fostului baskan Mihail Formuzal, care a declarat că Găgăuzia a fost transformată într-o rezervație.
„Referitor la rezervație. Da, sunt de acord că Găgăuzia seamănă acum mai mult cu o rezervație. Mai precis — cu o rezervație a lumii ruse. Și cine a transformat Găgăuzia într-o rezervație a lumii ruse? Cu siguranță nu Maia Sandu și nici PAS. Regiunea autonomă a devenit ceea ce este datorită eforturilor lui Formuzal, Irinei Vlah și tuturor celor care au luat cuvântul de pe scena Casei de cultură pe 17 martie. Formuzal și Vlah au insistat și continuă să insiste ca oamenii din Găgăuzia să urmărească mass-media propagandistică rusă. Iar când erau la putere, au făcut totul pentru ca aceste mass-media să emită în Găgăuzia, încălcând legislația Republicii Moldova. Tocmai Formuzal a îndemnat oamenii să voteze pentru Uniunea Vamală, dar el însuși, din nu se știe ce motiv, a plecat să locuiască în Germania și și-a mutat familia acolo, în timp ce nouă ne vorbea despre „Occidentul în putrefacție” și despre parteneriatul strategic cu Rusia. Formuzal și cei ca el vor ca Găgăuzia să rămână în continuare o rezervație a lumii ruse, pentru a putea vinde Găgăuzia Rusiei și a-și câștiga o casă și o viață în Germania. Găgăuzii sunt pentru ei ca niște iobagi, care trebuie să se bucure de câteva sute de lei pe lună și de trei leagăne într-un câmp deschis la marginea Congazului”, a comentat Sirkeli.
Trei scenarii privind alegerile din Găgăuzia, prezentate de Laf.md
Tema viitoarelor alegeri pentru deputații Adunării Populare din Găgăuzia rămâne una dintre cele mai importante în mass-media regională. Portalul Laf.md a publicat o analiză privind cele trei scenarii posibile pentru desfășurarea acestor alegeri.
Primul scenariu, în opinia jurnalistului Vitali Gaiadarji, este alinierea legislației locale din Găgăuzia la cea națională. Acest lucru se poate realiza prin adoptarea unei hotărâri a Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la regulile de desfășurare a alegerilor viitoare.
Al doilea scenariu este intervenția CEC-ului Republicii Moldova în aceste alegeri și desfășurarea lor conform regulilor de la Chișinău.
Al treilea scenariu, cel mai grav, este decizia Curții Constituționale privind alegerile și declararea rezultatelor alegerilor ca fiind ilegale. În acest caz, Găgăuzia va avea cel mai mult de pierdut.
„Principala iluzie care încă planează în spațiul public este că acest conflict ar putea fi rezolvat prin declarații politice. Nu se poate. Pentru că este vorba despre principii fundamentale – despre cine și în baza cărei legi organizează alegerile. Și aici nu mai intră în joc emoțiile, ci instituțiile. Curtea Constituțională nu este o platformă pentru compromisuri. Deciziile sale sunt definitive. Și dacă aceasta declară anumite norme neconstituționale, niciun argument politic nu va putea contracara acest lucru”, spune Gaidarji.
El consideră că principalul risc este acela că alegerile ar putea avea loc pe 21 iunie, însă rezultatele lor vor fi anulate.
„Dacă CEC (de la Comrat – n.r.) este format cu o pondere mai mare a unei ramuri a puterii, aceasta nu mai este o chestiune de interpretare — este o încălcare directă a principiilor de bază. Asta înseamnă că întreaga structură devine vulnerabilă”, a adăugat jurnalistul.
Aici, Gaidarji face referire la o decizie recentă a Adunării Populare din Găgăuzia, care a aprobat doar șase din cei nouă membri ai noii componențe a CEC din Găgăuzia. Reprezentanții instanțelor judecătorești nu au fost încă desemnați.
Dacă autoritățile locale nu vor reuși să organizeze procesul electoral, atunci CEC-ul Republicii Moldova ar putea intra în joc, consideră Gaidarji. Tocmai CEC-ul de la Chișinău ar putea prelua rolul de organizator al alegerilor pentru deputații în APG. Totuși, acest scenariu este posibil doar în cazul în care comisia electorală din regiunea găgăuză nu poate organiza alegerile.
Dezbaterea legalității alegerii noii componențe a CEC-ului din Găgăuziei la GRT
În direct pe canalul public GRT s-a discutat, de asemenea, soarta alegerilor pentru deputații în Adunarea Populară din Găgăuzia. Invitații în studio au fost fostul deputat în APG, Ivan Burgudji, și doctorul în drept Igor Ianac.
Opiniile invitaților cu privire la evenimentele din regiunea autonomă au fost diferite. În opinia lui Burgudji, ultimele decizii ale APG privind alegerea noii componențe a CEC-ului din Găgăuzia, chiar și în forma sa redusă, au fost legale.
„Și dacă una dintre ramurile puterii nu prezintă candidați, cum este cazul în prezent al instanțelor judecătorești? Legea prevede că în termen de 20 de zile trebuie să prezinte candidații. S-au adresat de patru ori, au trecut mai mult de două luni. Ei nu prezintă candidați în mod intenționat”, consideră Burgudji.
În această situație, el a precizat că CEC-ul Găgăuziei este capabil să funcționeze și cu un număr redus de membri, deoarece există majoritate.
Igor Ianac a precizat că deputații știau cu siguranță că instanțele judecătorești au candidați, dar aceștia sunt verificați în prezent de către Serviciul de Informații și Securitate din Moldova, Centrul Național Anticorupție și Autoritatea Națională de Integritate.
„Chiar și concurenții din alegeri vor avea întrebări cu privire la independența acestei componențe. Deoarece acum au fost acceptate candidaturile din partea Comitetului executiv și a APG. Unii dintre ei sunt angajați ai acestor instituții. Nu este exclus ca cineva să se adreseze instanței și să pună accentul pe independența acestui organ, întrucât nu toate ramurile puterii au fost reprezentate”, a spus Ianac.
Invitații emisiunii au abordat și tema dacă candidații trebuie să dețină certificate eliberate de Centrul de Educație Continuă în Domeniul Electoral. Astfel, candidații din partea Comitetului Executiv al Găgăuziei nu dețin astfel de certificate.
„Aceste cerințe trebuie respectate pentru a nu exista ulterior sesizări la instanțele judecătorești. Repet încă o dată că este necesar să se minimizeze riscul litigiilor judiciare în perioada electorală”, a remarcat Ianac.
Ivan Burgudji, la rândul său, a precizat că mai au timp să obțină aceste certificate.
