Discuții cu privire la soluționarea crizei politice din Găgăuzia, petiția jurnalistului Mihail Sirkeli adresată Chișinăului și scandalul legat de obligațiunile de stat din Ceadîr-Lunga sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
În Găgăuzia continuă căutarea vinovaților în chestiunea organizării alegerilor
Criza politică din Găgăuzia, provocată de imposibilitatea organizării alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), continuă. Săptămâna trecută, la Comrat au avut loc audieri publice la care câteva zeci de persoane au discutat variante de soluționare a problemei. APG propune să fie trimisă CEC-ului din Moldova o hotărâre prin care să se stabilească de comun acord regulile de desfășurare a alegerilor. Acestui subiect i-au fost dedicate audierile publice de la Comrat. Redacția Laf.md a publicat săptămâna trecută un material analitic despre modul în care autoritățile din Găgăuzia văd soluționarea problemei.
Astfel, Nicolai Ormanji, președintele interimar al APG, a dat vina pe Chișinău pentru criză. Cu toate acestea, experții cu care au discutat jurnaliștii de la Laf.md consideră că o parte a problemei ține și de acțiunile autorităților din Găgăuzia.
Doctorul în științe administrative Nicolai Gotișan consideră că deputații Adunării Populare trebuie să-și înțeleagă responsabilitatea față de alegători.
„Fiecare deputat al Adunării Populare reprezintă o localitate separată, iar locuitorii fiecărei localități trebuie să-și întrebe deputatul: cât timp mai aveți de gând să trageți de timp? Amânarea alegerilor este inadmisibilă. Fie stabiliți data alegerilor în Adunarea Populară, fie populația, în fiecare localitate, în fiecare circumscripție, își va trage la răspundere deputatul”, a comentat Gotișan.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Pavel Postică, a declarat că problema a apărut din cauza contradicțiilor dintre legislația Moldovei și actele normative ale autonomiei.
„Principala problemă este că există o neconcordanță între codul electoral al Republicii Moldova și actele normative ale Găgăuziei referitoare la organizarea alegerilor”, a precizat vicepreședintele CEC din Moldova.
Potrivit acestuia, Adunarea Populară a avut suficient timp pentru a elimina aceste contradicții.
„Au avut trei ani – 2023, 2024 și 2025 – pentru a alinia actele normative ale Gagauziei cu codul electoral al Republicii Moldova”, a adăugat Postică.
Nici până în prezent nu este clar când vor avea loc alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Petiția jurnalistului Mihail Sirkeli privind organizarea alegerilor în Găgăuzia
Săptămâna trecută, jurnalistul Mihail Sirkeli a publicat o petiție adresată autorităților centrale, prin care solicită reformarea sistemului electoral al autonomiei. În cadrul unei noi ediții a emisiunii Nokta Live, jurnalistul a explicat ce l-a determinat să lanseze această petiție.
În opinia sa, la putere în Găgăuzia au ajuns oameni care nu reprezintă autonomia, ci pe oligarhul și criminalul fugar Ilan Șor.
„Mai mult decât atât, din punct de vedere strict juridic, în prezent, la nivelul autorităților regionale din UTA Găgăuzia nu există organe de conducere legitimitate și al căror mandat să nu fi expirat, care să poată elabora și propune o soluție pentru ieșirea din această situație. Mandatul Adunării Populare a expirat, prin urmare Adunarea Populară nu poate aduce modificări legislației electorale locale pentru a debloca această criză, care poate fi deblocată numai prin introducerea de amendamente în codul electoral al Găgăuziei, menite să-l alinieze la Codul Electoral și la Constituția Republicii Moldova”, a subliniat Sirkel.
Jurnalistul consideră că tot ceea ce se întâmplă în Găgăuzia este de interes și pentru Chișinău, de aceea autoritățile Republicii Moldova nu pot fi acuzate că se amestecă în afacerile interne ale Găgăuziei, Sirkeli referindu-se la posibilitatea organizării alegerilor de către Comisia Electorală Centrală a Moldovei, și nu de către comisia electorală locală din Comrat.
„Creditul de încredere de care s-a bucurat Găgăuzia în toți acești ani, având competențe practic nelimitate în organizarea și desfășurarea alegerilor, este astăzi complet epuizat. Și să recunoaștem sincer: Găgăuzia a pierdut totul singură și nu are de ce să dea vina pe altcineva. Clasa politică găgăuză nu vrea, nu poate și nu este capabilă să scoată Găgăuzia din această criză politică”, consideră jurnalistul.
El propune ca toate competențele privitoare la organizarea alegerilor în Găgăuzia să fie transferate CEC-ului Republicii Moldova. Acest lucru va permite deblocarea situației din autonomie și organizarea unor alegeri mai democratice.
Acuzații de fraudă la adresa primăriei din Ceadîr-Lunga
Portalul Nokta.md a dedicat săptămâna trecută un articol disputei privind emisiunea de obligațiuni municipale de către primăria Ceadîr-Lunga. Fostul guvernator al Găgăuziei, Mihail Formuzal, a criticat această idee, considerând că în spatele ei se ascunde o escrocherie.
Scandalul a început după ce Consiliul Municipal din Ceadîr-Lunga a decis să contracteze un împrumut de 8 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni publice. Formuzal a scris că rata dobânzii la aceste obligațiuni ar putea ajunge la 11%, și că obligațiunile vor fi cumpărate de antreprenori, care vor câștiga apoi licitațiile organizate de primărie.
Autorul articolului precizează că cele 8 milioane de lei preconizate a fi obținute sub formă de împrumut vor fi alocate pentru trei proiecte de renovare a unor străzi din oraș.
„Mare parte din sumele necesare pentru realizarea acestor proiecte vor proveni din fonduri naționale sau străine, dar și autoritățile locale trebuie să contribuie cu o parte. După cum au explicat reprezentanții primăriei, bugetul municipalității pentru 2026 nu prevede fonduri pentru cofinanțarea obligatorie a acestor proiecte. De aceea, autoritățile propun să se contracteze un împrumut printr-o emisiune de obligațiuni municipale. Primarul localității Ceadîr-Lunga, Anatolie Topal, a declarat că, datorită acestor proiecte, orașul a reușit să atragă aproximativ 62 de milioane de lei din fonduri nerambursabile, însă acestea pot fi obținute numai cu condiția cofinanțării din partea municipalității”, se arată în materialul Nokta.md.
În ceea ce privește rata dobânzii la care primăria va contracta împrumutul, potrivit primarului din Ceadîr-Lunga, Anatolie Topal, aceasta nu este de 11%, așa cum a declarat Formuzal, ci mai mică, de aproximativ 7-9%.
„Astăzi am prezentat cifrele reale ale ratelor dobânzilor actuale (între 7 și 9%). Desigur, dacă cineva ne va oferi finanțare cu o dobândă de 4% pe an, nu vom refuza, dar în prezent nu există astfel de oferte”, a precizat Topal.
