Opinii privind reluarea dialogului interparlamentar între Chișinău și Comrat, un interviu cu politicianul care i-a predat partidul lui Ilan Șor și povestea lingvistului care și-a dedicat cariera dezvoltării limbii găgăuze au fost subiectele abordate săptămâna trecută în presa din regiunea găgăuză.
Perspectivele relațiilor dintre Chișinău și Comrat
Săptămâna trecută, pe portalul Laf.md s-a discutat despre perspectivele relațiilor dintre Chișinău și Comrat. La emisiune au participat vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Nicolai Ormanji, și deputatul Grigori Dulger.
Ei au evocat posibilitatea reluării dialogului dintre deputații de la Chișinău și Comrat.
„Fiecare reformă duce la pierderea unui număr de prerogative. Și în ultimii 30 de ani am fost „dezbrăcați”. Cred că ar trebui să reluăm activitatea grupului de lucru interparlamentar, dar mai întâi cerem crearea unei foi de parcurs și discutarea celor mai importante subiecte”, a declarat Nikolai Ormanji.
Deputatul Grigori Dulger a reamintit că activitatea Grupului de lucru interparlamentar poate fi reluată prin votul majorității deputaților APG.
„La momentul respectiv, m-am abținut de la votul pentru încetarea activității acestui grup. Dar am fost curios și m-am interesat la colegii mei ce urmări ar putea avea o astfel de decizie. Dar între situația de acum doi ani, când acest grup funcționa, și cea din ultimul an, când a fost suspendat, pentru Găgăuzia nu s-a schimbat nimic”, a afirmat Dulger.
Manipulări din partea fostului coleg de partid a lui Ilan Șor
Canalul de YouTube al site-ului Gagauzia24 a publicat un interviu cu Valeri Klimenko, șeful „Congresului Comunităților Ruse”. El este cunoscut pentru faptul că în 2016 partidul pe care îl conducea – „Ravnopravie” – a primit un nou nume – „Șor”, în onoarea lui Ilan Șor - la acea vreme inculpat în dosarul „Cu privire la furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc”. Acum a fost pronunțată o hotărâre definitivă în acest caz, și Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în contumacie.
Gagauzia24 este legat și de echipa lui Șor din Găgăuzia. Site-ul critică în principal actuala conducere a țării și publică materiale pozitive despre Evghenia Guțul, comitetul executiv din Găgăuzia și Ilan Șor.
În cadrul emisiunii, Klimenko a reluat narațiuni favorabile echipei lui Șor, inclusiv unele legate de Partidul Socialiștilor.
„Socialiștii și liderul lor Igor Dodon joacă la modul cel mai serios cu putință pe mâna autorităților, salvându-și pielea de posibile urmăriri penale. O confirmare clasică a acestui lucru este boicotul referendumului la indicațiile sale”, a declarat Klimenko în cadrul emisiunii.
De asemenea, Klimenko a declarat că în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendumul din Moldova, el le-a cerut autorităților ruse să nu recunoască rezultatele dacă vor exista încălcări masive.
El a numit Rusia o superputere și o țară foarte influentă pe scena mondială.
„Dacă alegerile parlamentare vor merge pe aceeași cale ca și cele prezidențiale, cu presiuni şi nerespectarea legii, alegerile parlamentare ar putea să nu aibă loc. La Chișinău ar putea să aibă loc un „Maidan” (adică o revoluție, n.r.)”, a declarat Klimenko.
El a reluat, de asemenea, narațiunile populare ale propagandei pro-Kremlin despre actuala putere din Republica Moldova.
„Scopul final al lui Sandu este să împingă Moldova în România. Și actualmente dezvoltarea economică a Moldovei nu este relevantă pentru ea. Peste ceva timp, aceasta va fi deja problema României și deja România va hrăni „săraca” Moldovă”, a declarat Klimenko.
Povestea lingvistului și turcologului Güllü Karanfil
Portalul Nokta a publicat săptămâna trecută un articol despre Güllü Karanfil, scriitoare, lingvistă și turcolog găgăuză. Ea și-a dedicat cea mai mare parte a carierei promovării limbii găgăuze. La sfârșitul lunii decembrie, ea a primit distincția Meritul Civic din partea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu pentru promovarea și conservarea limbii găgăuze,.
„Am acceptat acest premiu cu mare mândrie pentru că munca mea a fost remarcată. Cred că sunt demnă de el și sunt foarte fericită să fiu recunoscută de președinte. Înainte de asta, am mai primit o diplomă de la ministrul Educației, Dan Perciun. Am să vă spun că Găgăuzia nu mi-a acordat niciun premiu până acum. Odată, universitatea mi-a acordat diploma doamnei bașcan (Irina Vlah – n.r.), însă nu m-am dus să o primesc, pentru că nu am vrut să dau mâna cu doamna bașcan, pe care nu o plac”, a povestit Karanfil.
Pe când era elevă, ea a fost printre primele care au învățat limba găgăuză la școală. Găgăuza n-a fost predată în şcoli înainte de 1986. De atunci, ea a devenit deosebit de atașată de limba găgăuză.
„Un rol important în acest sens l-a jucat profesorul meu de limbă găgăuză – școala îi poartă acum numele. Este vorba de scriitorul, poetul și folcloristul Saveli Ekonomov. El m-a sprijinit foarte mult, m-a ajutat, așteptam cu nerăbdare orele acestea. Era foarte interesant să descopăr că se scriu poezii în limba mea, limba mea maternă, limba părinților mei, și se publică în ziare și cărți”, a spus Karanfil.
Soțul ei este din Azerbaidjan. Pentru o vreme au locuit și au lucrat acolo. Apoi s-au întors în Moldova. Dar s-au mutat din nou, de data aceasta în Turcia. Karanfil a lucrat la Universitatea din Istanbul, unde a predat tehnici de traducere ruso-turcă și limba rusă. Din 2020, împreună cu soțul ei, locuiește în Găgăuzia. Predă limbile găgăuză și turcă la Universitatea de Stat din Comrat.
De asemenea, ea publică revista pentru copii în limba găgăuză „Gugușçuk”. Aceasta este singura revistă publicată în limba găgăuză. Revista este publicată cu bani din fondul pentru salvarea limbii găgăuze, finanțat din bugetul Găgăuziei.
„Gugușçuk” este distribuită gratuit – la grădinițe, școli, biblioteci și nu numai în regiunea autonomă, ci și printre găgăuzii ucraineni.
„Dar eu cer întotdeauna Departamentului de Educație din Găgăuzia să le dea revistele direct copiilor, nu să le depoziteze în biblioteci. Nu mă ascultă întotdeauna şi mă întristez când văd vrafurile de reviste. Când găsesc sponsori și scot mai multe exemplare, merg chiar eu în sat și le distribui copiilor”, a declarat turcologul.
În opinia sa, singura modalitate de a salva limba găgăuză este de a trece toate grădinițele pe predare în limba găgăuză. Un alt pas ar fi predarea tuturor materiilor numai în găgăuză în școala primară.
„Iar apoi – școli bilingve: româno-ruse, româno-turce, poate româno-engleze – să aleagă copiii și părinții lor în ce școli să învețe mai departe”, a conchis Karanfil.
