Narațiunile antieuropene de pe un site apropiat echipei lui Ilan Șor, analizele despre campania Maiei Sandu și a lui Alexandru Stoianoglo și criticile la adresa activității echipei bașcanului regiunii autonome găgăuze au fost principalele subiecte discutate în presa de la Comrat săptămâna trecută.
Care este diferența dintre Sandu și Stoianoglo?
Subiectul alegerilor prezidențiale a fost unul dintre principalele, abordate în presa din regiunea găgăuză. Discutând despre biografiile celor doi candidați - Alexandru Stoianoglo și Maia Sandu, - șeful portalului Nokta.md, Mihail Sirkeli, remarcă diferența dintre ei.
„Noi știm clar de ce Maia Sandu a venit în politica publică, știm despre motivele și realizările ei în calitate de ministru al Educației: vă reamintesc, este vorba despre reforma educației, care a fost foarte dureroasă, dar necesară, și care a rezolvat problema corupției la examenele de la BAC.
Știm de ce Maia Sandu a intrat în opoziție și a creat Partidul „Acțiune și Solidaritate” - s-a întâmplat atunci când toate partidele pro-europene s-au discreditat, iar în Moldova s-a instaurat regimul lui Plahotniuc și statul capturat”, spune Sirkeli.
În ceea ce-l privește pe Stoianoglo, Sirkeli are mult mai multe întrebări pentru el.
„Stoianoglo puțin cu ce s-a remarcat în funcția sa de vicepreședinte al Parlamentului și președinte al Comisiei parlamentare de securitate, pe care a condus-o în perioada 2010-2014. De altfel, în perioada în care a fost președinte al acestei comisii au avut loc cele mai mediatizate infracțiuni din Moldova: „furtul miliardului de dolari” și schema rusească de spălare a banilor cunoscută sub numele de „Landromat””, a adăugat Sirkeli.
Există, de asemenea, întrebări cu privire la performanța lui Stoianoglo în calitate de procuror general, potrivit lui Sirkeli.
„Alexandr Stoianoglo este cunoscut pentru fraza “Privet, Veaceslav”, pe care a rostit-o în cadrul procesului de eliberare din închisoare a lui Veaceslav Platon, autorul schemei Landromat, datorită căreia peste 20 de miliarde de dolari din Rusia au fost spălați prin Republica Moldova", a menționat jurnalistul.
Sirkeli a adăugat că figura lui Veaceslav Platon este una ambiguă. Ca exemplu, el a citat spusele lui Platon că „a cumpărat un loc în parlamentul Republicii Moldova pentru 1 milion de dolari”.
Unul dintre cele mai frapante episoade care îl caracterizează pe Stoianoglo, potrivit șefului portalului Nokta, este participarea fostului procuror general la alegerile parlamentare din partea Partidului Socialiștilor. Sirkeli a amintit de videoclipul cu pachetul pe care Plahotniuc dorea să i-l dea lui Dodon în 2019.
„Umilința întregii situații pentru Republica Moldova cu acest video este că președintele țării vine la liderul grupului de crimă organizată Vlad Plahotniuc și, aparent (înțelegem asta din context), îi cere bani pentru a-și finanța partidul politic. De asemenea, discută cu el cum și în ce măsură partidul său a fost finanțat de Kremlin. Iar cinci ani mai târziu, Alexandr Stoianoglo nu a găsit nimic mai bun decât să candideze la președinție chiar din partea acestui partid și a fost nominalizat la președinție de nimeni altul decât Igor Dodon, a cărui vinovăție Alexandru Stoianoglo nu a putut-o dovedi. Acest lucru spune multe despre Stoianoglo ca procuror general”, a comentat Sirkeli.
Fostul adjunct al bașcanului critică autoritățile găgăuze
Săptămâna trecută, publicația locală LAF.MD a dezbatut tema implementării Strategiei de Dezvoltare a Găgăuziei pentru anii 2024-2027. Documentul a fost prezentat de comitetul executiv condus de Evghenia Guțul și adoptat de Adunarea Populară a Găgăuziei. Astfel, fostul viceguvernator al Găgăuziei, Vitalie Chiurcciu, a criticat modul de implementare a prevederilor documentului.
Conform acestuia, promisiunile de investiții în valoare de 500 de milioane de euro și deschiderea a 7.000 de locuri de muncă ar trebui să fie îndeplinite.
„Dacă împărțim la perioada de guvernare a lui Guțul, este necesar să deschidem 1.750 de locuri de muncă pe an. Iar din 500 de milioane de euro, 135 de milioane de euro ar fi trebuit să fie investite în Găgăuzia într-un an. Toate acestea ar fi trebuit să vină din bani extrabugetari pentru dezvoltarea Găgăuziei. A trecut un an, dar nu am auzit de nicio activitate privind punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare a Găgăuziei pentru 2024-2027. Nu am auzit să fi fost înființat un grup de lucru”, a spus Chiurcciu.
În opinia sa, programul actualului comitet executiv seamănă mai mult cu o declarație politică decât cu o strategie de dezvoltare economică.
Chiurcciu consideră ca una dintre cele mai nereușite acțiuni ale noului comitet executiv închiderea Agenției de Atragere a Investițiilor. El crede că această decizie contrazice obiectivele declarate anterior de echipa lui Guțul. Și anume, crearea de locuri de muncă și atragerea a 500 de milioane de euro de investiții.
„Auzim constant din gura bașcanului fraza: „Am putea să o facem, dar ei nu ne lasă”. Dar cine îi împiedică să elaboreze un program de industrializare pentru Găgăuzia? Cine îi împiedică să o facă? Centrul, de care nu depinde nimic în acest caz. Poate că cetățenii îi împiedică? Sau structurile? Este nevoie de un plan de acțiune clar pentru a pune în practică documentul”, a adăugat Chiurcciu.
Un alt indicator al activității „de succes” a comitetului executiv condus de Guțul este, potrivit lui Chiurcciu, execuția bugetului regiunii autonome. Anul acesta, minusul de venituri este de 66 de milioane de lei.
"Situația impozitelor arată imaginea reală: nu există întreprinderi noi, nu există creștere bugetară. Acest comitet executiv înregistrează cele mai slabe rezultate din ultimii ani”, a declarat fostul oficial.
Fake-uri și narațiuni pro-Kremlin pe un site apropiat de echipa lui Ilan Șor
Site-ul gagauzia24.info a devenit activ în Găgăuzia de la venirea la putere a susținătoarei lui Ilan Șor, Evghenia Guțul. Săptămâna trecută, acesta a publicat un interviu cu Serghei Mișin, avocat și fost consilier al ex-președintelui Igor Dodon.
Acesta a pus la îndoială rezultatele referendumului, considerând că a existat o numărătoare incorectă.
„Și acum trecem la legitimitate, acest referendum nu este legitim în niciun fel. Din punct de vedere pur legal, în primul rând, se încalcă articolul 142 din Constituție, care spune că dacă se organizează un referendum privind suveranitatea, privind neutralitatea, privind integritatea teritorială a țării, atunci trebuie să voteze „pentru” mai mult de 50% din alegătorii înregistrați, din alegătorii care sunt pe listă, adică trebuie să fie un număr mai mare de 3,2 milioane, (de fapt 2,7 milioane - n.a.) și nu din cei care au participat"- a spus Mișin.
El crede că acum orice partid care nu are inclusă în statutul său direcția europeană poate fi recunoscut ca neconstituțional. În cadrul emisiunii, Mișin a repetat, de asemenea, narațiuni false cunoscute care au fost folosite pentru a speria alegătorii moldoveni în timpul alegerilor. Unul dintre acestea se referă la vânzarea de terenuri către străini, iar altul la faptul că Moldova va fi obligată să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex odată cu aderarea la UE.
De fapt, UE nu obligă Moldova să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex. România este unul dintre exemplele de țară UE în care autoritățile nu au luat o astfel de decizie, dar acest lucru nu a împiedicat țara vecină să facă parte din UE.
