De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Ce se întâmplă în campania electorală pentru alegerile bașcanului?
Mai sunt mai puțin de două luni până la alegerile bașcanului și ale deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei, dar potențialii candidați nu par să fie foarte activi în autonomie. Jurnalistul și directorul portalului Nokta, Mihail Sirkeli, consideră că situația amintește de campania din 2023.
„Nu observăm, de exemplu, ca Gagauz sau Stoianoglo să desfășoare o activitate politică intensă sau o campanie în Găgăuzia. Îi vedem mai mult participând la diverse talk-show-uri în mass-media din Chișinău, dar nu în Găgăuzia”, spune Sirkeli.
În opinia sa, unul dintre motivele acestei pasivități este dorința de a afla pe cine va susține Moscova. Sirkeli consideră că pretendenții care și-au anunțat deja intenția de a participa la alegeri încearcă, deocamdată, să se prezinte ca posibili candidați capabili să obțină un astfel de sprijin.
„Din punctul meu de vedere, cei care și-au declarat intenția de a candida la aceste alegeri nu au făcut decât să se poziționeze ca opțiuni pentru Moscova. Iar acum, sarcina lor este să obțină sprijinul Moscovei”, afirmă Sirkeli.
O altă tendință pe care o remarcă acesta este menținerea retoricii conflictuale în relațiile cu autoritățile centrale.
„Vedem din nou un discurs conflictual, în cadrul căruia Chișinăul este prezentat drept principala sursă a problemelor din Găgăuzia”, spune Sirkeli.
Potrivit evaluării sale, în declarațiile publice ale potențialilor candidați se acordă, deocamdată, mult mai puțină atenție unor propuneri concrete privind dezvoltarea economică, socială și culturală a regiunii autonome.
Interviu acordat de prim-ministrul Vasile Tofan postului GRT
Într-un interviu acordat postului public GRT, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că Chișinăul ar trebui să se concentreze mai puțin pe contradicțiile cu Găgăuzia și mai mult pe oportunitățile economice oferite de regiunea autonomă. O importanță deosebită acesta o acordă relațiilor cu Turcia.
„Recunosc că, de multe ori, inclusiv din vina Chișinăului, Găgăuzia este percepută ca o problemă. Dar ea nu este o problemă, ci un avantaj. Este un atu imens în încercarea de a construi punți de legătură cu Turcia”, a spus Tofan.
Potrivit premierului, guvernul intenționează să pună accentul pe investiții, infrastructură și dezvoltarea legăturilor economice.
„Văd Găgăuzia ca pe o oportunitate economică uriașă pentru Moldova și intenționez să mă concentrez asupra acestor oportunități economice. Și să mă concentrez mai mult pe ceea ce ne unește și mai puțin pe ceea ce ne desparte”, a declarat el.
Tofan a abordat separat și tema limbii găgăuze. El a spus că și-ar dori ca limba să fie folosită mai des în viața de zi cu zi a autonomiei.
„Mi-ar plăcea ca oamenii să vorbească mai mult în limba găgăuză. Vedeți, chiar și noi vorbim acum cu dumneavoastră în rusă. Mi-ar plăcea ca limba găgăuză să fie folosită cât mai mult posibil în comunicare”, a spus premierul.
Comratul a rămas fără marcaje rutiere în urma unei dispute legate de licitație
Portalul LAF a publicat un articol despre motivul pentru care în Comrat nu s-a realizat încă noul marcaj rutier. Motivul a fost o dispută prelungită pe marginea unui contract de achiziții publice.
În luna iunie, primăria a anunțat o licitație pentru realizarea a o mie de metri pătrați de marcaj rutier. Valoarea achiziției a fost estimată la aproximativ 479 mii lei, fără TVA. Cea mai mică ofertă – aproximativ 373 mii lei – a fost prezentată de Rost Company.
Cu toate acestea, în urma unei contestații din partea celui de-al doilea participant, s-a constatat că firma care ocupase primul loc nu furnizase toate documentele necesare. Primăria a considerat că oferta firmei Neledimpex – de aproximativ 436.000 de lei – îndeplinea cerințele, dar a anulat ulterior întreaga achiziție, motivând decizia prin lipsa fondurilor.
Neledimpex a contestat anularea licitației. Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a constatat că primăria nu a prezentat dovezi suficiente care să ateste că într-adevăr nu existau fonduri suficiente pentru finanțarea contractului. Agenția a admis contestația și a anulat decizia primăriei.
În consecință, marcajele rutiere de pe străzile din Comrat au rămas nerealizate. Primarul Serghei Anastasov a declarat pentru LAF că autoritățile intenționează să lanseze o nouă licitație, însă nu a precizat o dată concretă.
