De ce dependența Republicii Moldova de gazul rusesc s-a dovedit a fi mult mai costisitoare decât combustibilul ieftin, cu ce probleme se confruntă o familie din Comrat care crește doi copii cu autism și care este granița dintre combaterea dezinformării și libertatea de opinie – acestea sunt temele abordate de mass-media din Găgăuzia, în ultimele zile.
Gazul rusesc ieftin, care a costat scump Republica Moldova
Publicația LAF.md a relatat cum dependența Republicii Moldova de gazul rusesc, care a luat naștere încă din anii 1990, s-a transformat treptat dintr-o problemă economică într-o chestiune de securitate națională.
Materialul se bazează pe un studiu realizat de Expert-Grup și Friedrich-Ebert-Stiftung privind datoriile energetice și dependența Republicii Moldova de gazul rusesc. Autorii subliniază că, la sfârșitul anilor 1990, țara primea practic tot gazul natural din Rusia pe o singură rută – prin Ucraina și Transnistria.
„Moldova și-a dobândit independența fiind practic complet dependentă de un singur furnizor: Gazpromul rus”, se spune în articolul LAF.
Vulnerabilitatea era accentuată și de structura Moldovagaz. Gazpromul rus deținea 50% din companie, iar aproximativ 13% din acțiuni erau deținute de administrația transnistreană. Astfel, după cum subliniază LAF, partea rusă controla, de fapt, peste 60% din acțiunile întreprinderii.
În același timp, datoriile pentru gaz se acumulau. O parte semnificativă a acestora se forma pe malul stâng al Nistrului, care nu era controlat de Chișinău. În același timp, datoria Moldovagaz era prezentată în mod regulat în spațiul public ca fiind „datoria Moldovei”.
„Problema nu consta doar în valoarea datoriei, ci și în modul în care aceasta era utilizată”, subliniază LAF. Conform concluziilor studiului, sistemul creat îi permitea Rusiei să asigure şi aprovizionarea cu gaz a regiunii transnistrene, şi să-şi păstreze un instrument suplimentar de influență asupra Chișinăului.
Unul dintre cele mai concludente episoade, potrivit autorilor, îl reprezintă evenimentele din 1996. Atunci, guvernul moldovean a emis obligațiuni în favoarea Gazprom în valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari pentru a achita datoriile acumulate. Până în 1999, luând în calcul dobânzile, suma totală a datoriei se apropia de 160 de milioane de dolari.
Cu toate acestea, guvernului condus de Ion Sturza, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, i-a reușit să răscumpere aceste obligații pentru aproximativ 35 de milioane de dolari.
Concluzia principală a articolului LAF este că principala problemă a țării noastre în toți acești ani a fost lipsa unei alternative reale la gazul rusesc.
În consecință, ceea ce a fost perceput timp de decenii drept un avantaj economic – gazul rusesc relativ ieftin – s-a transformat, după 2021, într-una dintre principalele vulnerabilități ale țării. Crizele energetice au scos la iveală prețul dependenței pe care Moldova a cultivat-o de-a lungul deceniilor.
O dezbatere pe tema dezinformării în Moldova, difuzată pe canalul GRT
Unde se termină lupta cu dezinformarea și unde începe limitarea libertății de exprimare – acesta a fost subiectul emisiunii „Discutăm împreună” difuzată de postul public de televiziune GRT. Invitații din studio au fost Ştefan Bejan, expert al organizației WatchDog, și avocatul Dmitri Chiseev.
Încă de la începutul discuției s-au conturat două poziții diferite. Chiseev considera că noțiunea de dezinformare poate fi interpretată mult prea larg.
„Este foarte periculos dacă opinia unei persoane va fi considerată dezinformare. Adică, în opinia mea, aici se poate crea un precedent de restricționare a libertății de exprimare atunci când o persoană își exprimă opinia pe rețelele sociale”, a spus Chiseev.
Ștefan Bejan a recunoscut că legislația poate genera riscul unor abuzuri, însă a identificat o altă problemă principală: canalele anonime de pe Telegram, conturile de pe rețelele sociale și rețelele organizate de răspândire a informațiilor.
„Nicio lege nu poate combate acest fenomen”, a subliniat Bejan. În opinia sa, una dintre principalele modalități de combatere ar trebui să fie educația media, astfel încât cetățenii să poată distinge singuri informațiile veridice de cele false.
Un alt instrument pe care expertul îl consideră util este identificarea surselor de finanțare ale acestor campanii.
„Trebuie să găsim aceste surse de finanțare. Și dacă nu vor mai exista fonduri pentru dezinformare, atunci dezinformarea va fi mult mai redusă decât în prezent”, a declarat Bejan.
Povestea unei familii din Comrat care crește doi copii cu autism
Publicația Nokta.md a relatat povestea unei familii din Comrat care crește doi băieți cu autism.
Fiul mai mare, Vadim, are nouă ani, iar cel mai mic, Denis, aproape șapte. Ambii copii suferă de tulburări din spectrul autist. Potrivit tatălui, Veaceslav, una dintre principalele probleme cu care se confruntă familia este lipsa specialiștilor și costul ridicat al ședințelor de terapie. Numai ședințele de la unul dintre centrele de reabilitare din Comrat costă aproximativ șapte mii de lei pe lună pentru un singur copil, iar împreună cu logopedul, kinetoterapia și alte activități, cheltuielile pot depăşi uşor zece mii de lei.
Însă povara financiară reprezintă doar o parte a problemei. Veaceslav consideră că educația incluzivă în Republica Moldova rămâne deocamdată, în mare măsură, la stadiul de teorie. Fiul său mai mare participă doar la două-trei lecții pe zi. Potrivit tatălui, în clasă sunt peste 20 de elevi, iar un copil cu autism are nevoie de o abordare individuală. În Comrat, susține el, există specialiști în domeniu doar în două școli.
Familia s-a confruntat cu dificultăți suplimentare atunci când părinții au decis să-l mai țină pe fiul cel mic încă un an la grădiniță, deoarece considerau că nu este pregătit pentru școală. Inițial, li s-a refuzat cererea, invocându-se vârsta copilului. Părinții s-au adresat personal unui centru specializat din Ceadîr-Lunga, au obținut recomandarea specialiștilor și au aflat de la Ministerul Educației care este procedura care să-i permită copilului să continue frecventarea grădiniței. Problema a fost rezolvată definitiv abia după intervenția Direcției Educație, care a trimis o scrisoare oficială grădiniței.
„Pentru ca astfel de copii să aibă vreun drept, trebuie să lupți constant pentru ei, să te lupți constant cu sistemul, să mergi dintr-o instanță în alta. Ca să nu-ți fie încălcate drepturile, aproape că trebuie să devii tu însuți un jurist”, a povestit Veaceslav.
