De ce misiunea a nouă din cei 11 candidați la președinție este de a o împiedica pe Maia Sandu să câștige alegerile; ce înseamnă pentru Republica Moldova sprijinul de 1,8 miliarde de euro din partea Uniunii Europene; și un interviu cu Irina Vlah la postul public GRT de la Comrat, cu o săptămână înainte de alegeri – sunt principalele subiecte dezbătute săptămâna aceasta (14-18 octombrie a.c.) în presa din regiunea găgăuză.
O analiză a candidaților pentru alegerile prezidențiale
Portalul local Nokta a analizat săptămâna aceasta candidații pentru alegerile prezidențiale. Materialul a fost intitulat „Nouă împotriva lui Sandu”.
Potrivit șefului Nokta, Mihail Sirkeli, sarcina principală a celor nouă candidați este de a împiedica președinta în funcție Maia Sandu să câștige alegerile și de a nu permite Republicii Moldova să devină o țară în afara influenței Kremlinului. În cadrul unei emisiuni, el îi numește și pe acești nouă candidați. Ei sunt Alexandru Stoianoglo, Renato Usatîi, Irina Vlah, Natalia Morari, Ion Chicu, Vasile Tarlev, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase.
„Kremlinul vrea să rămânem o țară săracă nedezvoltată pentru a ne putea șantaja în continuare cu embargouri și refuzul accesului la piața rusă sau cu toporul gazelor. Iar grupurile de crimă organizată din Republica Moldova și liderii lor au nevoie ca țara să rămână nereformată, cu judecători și procurori corupți, astfel încât să se poată întoarce în țară și să continue să ne jefuiască”, a spus Sirkeli.
El a adăugat că toți contracandidații Maiei Sandu au un discurs unitar cu privire la integrarea europeană: într-o măsură sau alta, ei sunt împotriva integrării în UE și împotriva referendumului.
"Cei care la nivel declarativ susțin referendumul și integrarea europeană de fapt îi îndeamnă pe oameni să nu participe la referendum. De exemplu, Ion Chicu. Partidul său a aderat la Pactul pentru Europa, dar la întâlnirile cu alegătorii, Chicu îndeamnă oamenii să nu participe la referendum”, a declarat Sirkeli.
Un alt element comun al candidaților menționați de Sirkeli este „tăcerea cu privire la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova”.
"Toți încearcă să minimalizeze impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra securității și economiei noastre. Acești nouă candidați pun accentul pe subiectul neutralității în contextul integrării europene. Astfel, ei încearcă să prezinte procesul de integrare europeană ca pe o pierdere a neutralității, amestecând neutralitatea militară și integrarea în UE”, a spus jurnalistul.
Perspectivele europene ale Republicii Moldova
Un alt portal, LAF.MD, a discutat săptămâna aceasta despre perspectivele europene ale Republicii Moldova. Invitatul emisiunii „Moldova - Uniunea Europeană” a fost Vlad Kulminski, expert în domeniul relațiilor internaționale.
Acesta a vorbit detaliat despre sprijinul UE pentru Republica Moldova promis, în valoare de 1,8 miliarde de euro.
„Vreau să subliniez că aceste 1,8 miliarde probabil nici nu reprezintă atât de mult asistența economică în sine, ci un indicator al seriozității intenției. Uniunea Europeană arată că este foarte serioasă cu privire la crearea unei baze stabile de creștere economică în Republica Moldova și, ulterior, cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a spus Kulminski.
Acesta este convins că ajutorul financiar va crește pe măsură ce Republica Moldova va fi mai aproape de aderarea la Uniunea Europeană.
În opinia lui Kulminski, interesul Uniunii Europene de a sprijini Republica Moldova este legat de stabilitate, securitate și absența amenințărilor.
„Este mult mai ieftin pentru Uniunea Europeană să facă dintr-o țară, membră a Uniunii Europene, o țară prosperă, decât să ajungă Balcanii din nou aici. Ceea ce am văzut în Balcani, aceste războaie balcanice, este fără îndoială teribil", a menționat Kulminski.
El a respins, de asemenea, afirmația politicienilor pro-Kremlin conform căreia aderarea la UE înseamnă automat aderarea la blocul militar NATO.
"Moldova este, potrivit Constituției, un stat neutru, și în acest sens contează doar opinia poporului. Și niciun politician nu poate face schimbări fără să țină cont de opinia poporului în acest sens. Acesta nu este deloc un subiect al campaniei electorale, nu este un subiect de actualitate astăzi”, a adăugat expertul.
Candidata la președinție Irina Vlah pe canalul public GRT
Cu șapte zile înainte de alegeri, canalul GRT, controlat de persoane apropiate lui Ilan Șor, a difuzat un interviu cu candidata la președinție Irina Vlah.
În cadrul acestuia, ea a vorbit despre programul său electoral. Experții au remarcat că Irinei Vlah i s-au pus întrebări convenabile, pentru a-și promova propria imagine.
„Nu sunt în primul an în politică, nu este primul an în care merg la alegeri cu un program electoral și cred că cele mai importante promisiuni pe care le-am făcut, le-am îndeplinit, pentru că dacă nu le-aș fi îndeplinit din 2015 până în 2019, 92% dintre locuitorii Găgăuziei nu m-ar fi votat în 2019”, a spus Vlah.
Ea a enumerat și principalele puncte din programul său. Trebuie spus că președintele nu are autoritatea de a pune în aplicare promisiunile legate de pensii. Pentru aceasta, trebuie să aibă sprijinul Parlamentului și al Guvernului.
„Garantăm pacea, garantăm liniștea în societate, garantăm recunoașterea statutului internațional și a neutralității Republicii Moldova, vom stopa exodul tinerilor, vom duce o politică externă echilibrată, vom colabora atât cu Vestul, cât și cu Estul, garantăm restabilirea garanțiilor sociale și, în primul rând, indexarea pensiilor de două ori, așa cum era înainte, de la 1 aprilie și, respectiv, de la 1 octombrie”, a spus Vlah.
